Posts Tagged ‘haos’
A fost și bazarul
Dec
Am revenit.
Sunt încă în viață după ce de trei zile mă chinui să-mi aduc bucătaria pe linia de plutire și să mă familiarizez cu noile electrocasnice, timp în care nu las nici atelierul de izbeliste. Bașca, mă prezint la lansări de produse (despre asta vă povestesc zilele viitoare că-s niște chestii despre care merită povestit), ajut la decorarea liceului pentru bazarul ce tocnmai s-a încheiat și pregătesc împreună cu Iulia lucrușoarele pe care ea le-a vândut astăzi cu mare succes, și anume penare hand made și hăinuțe pentru flaut. Normal că nu le-am făcut nicio poză, la cât eram de pe grabă, am zis că, lasă, le fac eu niște poze acolo la bazar și gata. Numai bine că la bazar n-am avut aparatul cu mine. Nu mă certați! Să mă fi văzut în ce viteză am plecat cu trei sacoșe de lucrușoare și 6 tarte cu fructe proaspăt făcute…
Dar să revenim. Aseară, în sfârșit, am pornit și mașina de spălat vase, după care am lipit cu Iulia ultimele ornamente pe penare și pe husele de flaut, așadar, pot spune că totul era sub control. Urma ca azi la prima oră să merg cu Sonia la cumpărături si apoi, repede, repede, să ne apucăm de treabă. Ea voia să vândă doar prăjituri și nu orice prăjituri, ci tarte cu fructe. Multe tarte cu fructe, pentru că anul trecut a facut același lucru, numai că am avut doar două tarte, pe care le-am vândut în 10 minute și apoi am stat și ne-am uitat la ceilalți. Acum voia copilul să aibă ce face la bazar.
Ia ziceți, vă așteptați să se întâmple ceva și să nu ne încadrăm în program nu-i așa? Ei bine, vă înșelați amarnic. Totul a fost respectat ceas, si fix la 16,00 ieșeam, în viteză ce-i drept, pe poartă cu toate mărfurile la noi.
Știți ce-i bazarul, nu-i așa? Un fel de târg de iarnă, unde copiii își vând unii altora tot felul de lucrușoare lucrate de ei, de la căni îmbracate în fimo, un fel de plastelină care se întărește, cu Mos Crăciun lipit pe ele, Iulia chiar și-a cumpărat una foarte frumoasă lucrată de Aida, până la steluțe din hârtie sau gogoși. Fiecare face ce se pricepe el mai bine, lucrează împreună cu părinții lui și admosfera e una de bazar autentic, adică haos. 
Bun, n-am făcut eu poze zilele trecute, n-am făcut poze nici la bazar, dar într-un exces de conștiinciozitate am apucat să trag în poză tartele, că prea se cereau pozate:
Visul
Sep
Luni mi-am pus telefonul să sune la ora 6 (aveam o treabă de rezolvat) şi bineînţeles că nu a mai resetat nimeni alarma aia aşa ca, deşi ieri nu l-am auzit, azi dimineaţă a sunat a nesimţire. M-am ridicat fără de deschid ochii, am oprit sunetul de fanfara răguşită care venea din telefon şi se oprea undeva departe în ungherele casei, dupa care m-am aşezat în pat să mai dorm vreo oră. Asa a început…
Măi fraţilor, se făcea că locuiam într-un apartament de bloc, cu două camere. Sufrageria era dată cu fundul în sus pentru că venise fratele meu şi-mi adusese un obiect de mobilier lăsat moştenire de-ai mei, un obiect care nu se mai potrivea nicăieri la el acasă şi acum stătea în mijlocul sufrageriei mele. În sufrageria asta, înainte de apariţia obiectului care nu era nici masă nici dulap, dar şi masă şi dulap, exista o masă. Masa dispăruse.
V-am pierdut? E, aşa mă simţeam şi eu, pierdută în casa asta necunoscută care era totuşi a mea, în momentul în care aud o voce ce mă strigă din bucătărie. Era Hădean. Adi Hădean. Gătea. La mine în bucătăria din vis, care nici măcar nu era o bucătărie de vis. 
Omul venise să ne faca ceva bun de mâncare, ceva care necesita un tocat de carne. Pe lângă faptul că Adi se făcea că nu bagă de seamă haosul din casă, se simţea în bucătărie în elementul lui şi pe deasupra mai ştia că am eu un robot deştept care ştie să toace carne. Am. Robotul apărea chiar şi în vis, numai că era complet dezmembrat. În aşa hal de dezmembrat că nici producătorul lui nu cred că mai era în stare să-l monteze la loc.
Îmi era aşa de ciudă… Zic, uite mă, vine omul odată la mine, pe deasupra mai e şi dispus să gătească, şi aici gaseşte haos, mobile în mijlocul casei, robot complet nefuncţional şi chiriaşi. Nu, chiriaşii nu erau gândaci, or fi fost şi din ăştia, dar n-am avut eu timp să-i văd. Când spun chiriaşi, mă refer la faptul că mai era în casa asta din vis o fată care spunea că locuieşte cu chirie în dormitor. WTF!
Visul s-a terminat aşa cum a început, brusc adică. S-ar putea să ştiu şi de ce l-am avut: de 42 de zile nu-mi mai merge cuptorul de acasă. Imi trebuie cuptor nou. Nu mai pot face prăjituri, nu mai pot găti la cuptor, poate din cauza asta visez să-mi gătească Hădean.
Sa uitam de toate…
Mai
Sa uitam de toate… si sa trecem la lectii. Sa invatam poezii cu copiii. Cu doi copii in acelasi timp, copii care invata in ritm si stil diferit, desi sunt gemeni. Sa incepem zic.
Se da poezia Rapsodii de primavara, de George Toparceanu. O citim, o recitim, inercam sa invatam primele 5 versuri, ne suparam, ne imprastiem.
O luam apoi metodic, luam o foaie de hartie si desenam toate substantivele. Le numerotam, mai citim o data poezia, o repetam fara carte, cu fiecare copil in parte.
Intr-un final sunt multumita, insa totusi le zic la fete “Hai sa o mai spuneti fiecare inca o data, fara greseala.”
Dupa o ora de repetat Rapsodii de primavara, incepe Sonia:
“A’nceput de ieri sa cada
Cate-un fulg, acum a stat…”
Decembrie
Dec
A venit si decembrie. Daca ar fi sa descriu luna decembrie intr-un singur cuvant, n-as zice “sarbatori”, “iarna”, “vacanta”, “Craciun”, “Revelion” as zice “HAOS” .
A venit decembrie – traficul se blocheaza; magazinele se aglomereaza ( trebuie sa cumparam tot ); televiziunile se intrec in emisiuni care mai de care mai hidoase; ducem brad la scoala ( sa fie clasa in sarbatoare); strangem bani pentru cadoul domnisoarei invatatoare; la serviciu toata lumea vrea sa depaseasca planul; clientii vor sa cumpere tot ce n-au cumparat in timpul anului; acasa tre sa faci traditionala curatenie generala; copii tre sa mearga in continuare la dansuri, sa-si invete replicile pentru serbare, sa nu uite tabla inmultirii, etc…
Off, aproape ca abia astept sa treaca decembrie cat se poate de repede. Nu ca in ianuarie ne-ar astepta ceva deosebit. Va amintiti de impozite, taxe, asigurari etc. care trebuiesc platite la inceput de an?
Ok, hai ca am luat-o razna. Da poate intr-o zi doua imi trece. I-a sa vad ce motiv gasesc ca sa-mi revin 
Tags: cadouri, Craciun, decembrie, haos, sarbatoare
