Posts Tagged ‘gandire’
Dialog matinal
Ian
Sonia: Mami, şcoala noastră dă faliment.
Eu: Ei na!
Iulia: Da mami, ne-a spus nouă doamna directoare.
Eu: Cum mă să dea faliment, ce şcoala e firmă?
Sonia:A zis ca, dacă la anu’ nu sunt mai mult de 500 de elevi înscrişi, ne închid ăştia şcoala şi pe profesori îi concediază.
Eu: Nu-i nimic. Vă vor repartiza pe voi la ale şcoli. Treaba voastră e sa învăţaţi, nu să vă gandiţi la falimentul şcolii.
Sonia: Da, ne repartizează la altă şcoală, dar tu nu te gândeşti? Dacă dă faliment şi şcoala cealaltă, noi ce facem, ajungem la colţul străzii? 
I’m still speechless!
Tot despre şcoală ne povesteşte, foarte interesant, şi Alex pe fapte bune-fapte rele.
Tags: buget educatie, copii, faliment, gandire, scoala, temeri
Nu ne ajung banii
Aug
Cand am ajuns ieri acasa, m-au luat fetele in primire:
“Mami esti obosita?”
“Mami noi avem 25 lei, banii nostri.”
“Mami hai, te rugam, cu noi la mec!”
“Mami daca vrei iti facem masaj sa-ti treaca oboseala.”
“Esti cea mai buna mama!”
“Tu mai mananci sau plecam direct?”
“Cu ce sa ne imbracam?”
Heiii, frana! Eu abia ma mai tineam pe picioare, da’ cand le vedeam asa de entuziasmate de chestia asta, poate si pentru ca si-au facut ele ganduri inainte, parca nu-mi venea sa le tai din exuberanta.
Din principiu nu prea le duc la Mc’ Donald, in sensul ca merg doar cand un copil isi serbeaza acolo ziua de nastere si foarte rar in rest, in medie de cca. 2 ori pe an. Au facut ele calculul si au ajuns la concluzia ca aseara era tocmai potrivit sa se intample una din cele doua vizite.
Pana la urma le-am spus ca, daca ma lasa doua ore sa ma odihnesc si daca tati termina treaba intre timp si vrea sa vina si el, atunci ramane stabilit sa mergem.
E, acum imaginativa doua copile cu niste fete foarte fericite, cum se pleostesc dintr-o data si raman asa cu fetele cazute. Sonia are curaj si vorbeste:
“Ah mami, noi nu vroiam sa mearga si tati, ca nu ne ajung banii si pentru el.”
Minte de copil
Apr
Saptamana trecuta Sonia a fost racita. Pentru ca trebuia sa-i dau ceva medicamente, din patru in patru ore, am dormit o noapte cu ea. Pentru ca nu se simtea bine a lipsit si o zi de la scoala. Iulia s-a suparat. I se parea minunat ca sora ei geamana sta acasa. Si nu-i convenea ca ea trebuie sa se duca la scoala. Nu conta ca Sonia avea febra, tusea si ii curgea nasul intruna.
Asa ca a luat masuri. A vrut si ea sa raceasca. A stat doua zile numai in maneca scurta pe afara. Mamaia o imbraca cu jacheta, ea se dezbraca. Isi dorea pur si simplu sa raceasca. Si a racit. Colac peste pupaza a mai facut si o indigestie alimentara. Acum e bolnava. I-a reusit. Numai ca din pacate, e in vacanta. Si in loc sa se joace si sa se odihneasca, ea boleste si se indoapa cu medicamente.
Cand i-am atras atentia aseara despre cat de grav e ce a facut, ce credeti ca mi-a raspuns? “Mami, iti dai seama ce noroc a avut Sonia sa fie bolnava in timp ce inca mai eram la scoala?”
Sper ca patania asta sa-i fie invatatura de minte si sa nu-si mai doreasca niciodata sa fi bolnava.
Pana la urma i-am promis ca o sa dorm cu ea diseara numai daca azi mananca si isi ia medicamentele la timp.
Nu-mi doresc decat sa se faca bine.
