Posts Tagged ‘divort’
Oamenii, căsătoria și divorțul
Mar
Haha, titlul ăsta a sunat cam ca Profetul, aurul și ardelenii. 
Ultima, dar nu cea din urmă, leapșă cu care sunt datoare, vine de la Ada și imi cere să răspund câtorva întrebări legate de căsătorie dar mai ales divorț. De mult voiam să vă spun părerea mea legată de subiect așa că a picat cum nu se poate mai bine.
1. În ultimul timp se vorbește tot mai mult despre căsătorie. Hmmm, ciudat, eu aud mai mult vorbindu-se despre divorțuri, dar dacă ziceți voi…
• Ce înseamnă pentru dumneavoastră căsătoria? Dar familia?
Ca să vă fie clar, căsătoria nu mai e ce-a fost. Pe de o parte nu ţi-o mai aranjează nimeni, adică eşti singur răspunzător de ceea ce alegi şi pe de altă parte nu te mai obligă nimeni să nu divorțezi. Aş zice că lucrurile s-au schimbat în bine. În plus, azi nu e obligatoriu să te căsătorești. Dar e frumos să te simți în familie.
Familia e ceva de care oricât ţi-ai dori n-ai cum să te rupi. Eu locuiesc la 250 km de părinţi și la 80 km de frate. Toate adevărurile legate de faptul că distanţa înstrăinează oamenii nu se aplică nicicum familiei. Sub nicio formă.
• Oricine trebuie să aibă acest drept de căsătorie? Căsătoria e un drept? N-am ştiut.
2. Dumneavoastră considerați că divorțul este util în anumite situații? Daaaaaaaaa. Cunosc femei care au spus la bătrânețe că au stat cu bărbatul lor de dragul copiilor. Nu pot înțelege asta, decât poate prin prisma vremurilor pe care le-au trăit. Adică, mă gândesc că le-ar fi stigmatizat societatea atât pe ele cât şi pe copii, deşi mă îndoiesc că suportând tot răul atâţia ani le-a fost mai bine. Noroc că vremurile s-au mai schimbat.
Să nu cădem însă nici în extrema cealaltă şi la prima ceartă să ne gândim la divorţ. Nu-i ok nici aşa. Nimeni nu-i perfect, dar există greşeli care pot fi iertate şi greşeli peste care n-ar trebui să trecem.
• Ce elemente ar putea fi clarificate neimplicând divorțul? Oho, sunt multe care se pot îndrepta fără a genera cine ştie ce discuţii. De la banalele obiceiuri casnice cu colacul de la toaletă şi aruncatul șosetelor sub pat, până la chestiuni legate de cine aduce mai mulți bani sau care din cei doi e mai deștept. Astea zic, se pot clarifica fără a afecta iubirea și lucrurile care i-au adus împreună pe cei doi.
3. Fiecare generatie se schimbă. Considerați că ultimele generații de copii s-au schimbat și din cauza creșterii numărului de divorțuri? N-aş zice ca s-au schimbat copiii din cauza divorțurilor. Copiii așa au fost mereu, probabil că în alte timpuri păreau altfel pentru că societatea îi forța să fie așa, să se simtă prost pentru că mama și tata nu mai sunt împreună. Acum e altceva. Am să vă spun o chestie pe care eu n-am s-o uit niciodată. Erau fetele prin clasa a II-a când într-o seară Sonia a venit la mine și m-a întrebat: Mami, voi doi când o să divorțați? Vă dați seama că m-am uitat la ea crucită și am întrebat-o de unde i-a venit ideea asta. Ei bine mi-a spus așa: Aș vrea să divorțați ca să fiu și eu ca Marius (un coleg de clasă) să vină tati să mă ia în weekend, să-mi aducă cadouri si să ducă la restaurant. Deci da.
• Părinții trebuie să rămână împreună de dragul copiilor? Nu.
• De ce? Tocmai am explicat mai sus. Exista desigur și situații excepționale, dar vorba ceea, daca ăia cu 8 copii nu au rămas împreună de dragul copiilor și-al lumii întregi, de ce ai face-o tu. Pentru că vreau să fim înțeleși, copiilor nu le e mai bine într-un mediu tensionat. Ori dacă tu cu soțul nu te mai înțelegi, aia se cheamă că nu mai e familie.
4. Ați putea să îmi spuneți în cazul dumneavoastră dacă este cazul unui divorț în familie? Nu, din fericire pâna acum s-a dovedit că am ales bine. Îmi permit să spun chiar: foarte bine.
• În ce fel v-a afectat? (daca raspunsul este da) Cum spuneam, n-a fost cazul, dar dacă aș auzi că un cuplu apropiat divorțează, aș încerca să gândesc pozitiv și să înțeleg ce i-a făcut să ia decizia asta. Bine ca n-a murit nimeni!
• Ați avut prieteni care au trecut printr-un divorț? Da. De fapt erau aproape căsătoriți, urma în câteva zile nunta, totul era aranjat și ei s-au despărțit. Ca în filme. Și culmea culmilor, după o vreme s-au împăcat, s-au căsătorit, au și-un copil și se înțeleg de minune. Se certaseră de la ceva finanțe cred.
• Cum afectează divorțul prieteniile comune ale familiei si copiilor? Nu știu și sincer nici n-aș vrea să știu.
5. Ce puteți să îmi spuneți despre persoanele care nu divorțează deși există elemente clare de disconfort al tuturor membrilor din familie? Probabil sunt oameni care nu au încredere în ei. Îi văd ca pe niște sinucigași cu frică de Dumnezeu. Eu pot să înteleg partea cu n-am unde să mă duc, ce va zice lumea și mai știu eu ce, dar dacă stai să te gândești bine, îți dai seama că e vorba de viața ta care trece și pe care alegi să o traiești sau să o dai tribut altcuiva. Personele în cauză ar trebui să știe că familia le va fi alături (sau așa ar trebui să fie). Mulți nu sunt siguri de asta. Am auzit persoane care se întrebau ce va spune mama dacă mă despart de soț? Mi se pare cea mai mare tâmpenie. Ești a mamei tale cu sau fără soț. Așa că indiferent ce va spune ea (ăștia bătrâni sunt spurcați la gură si pot spune uneori vorbe care dor), tu trebuie să te întrebi doar: ce va face mama? Și să ai ceva mai multă încredere în tine.
• Copiii trebuie ascultați dacă cer divorțul părinților lor? Uneori da, alteori nu. Cand spun nu, mă refer strict la cazul Soniei care-mi cerea să divorțez. 
• Ce influențe credeți că ar avea asupra societății? Nu înțeleg întrebarea sau e prea târziu. E clar.
7. În viitor s-ar putea ajunge la o desființare a căsătoriei? Da. Cred că în cel mult 100 de ani se va întâmpla asta. Va rămâne doar chestia cu numele copilului luat după tata (în cazul în care acesta este cunoscut) și atât. Vom avea doar relații. Și nu neapărat doar între femei si bărbați.
• De ce? Pentru că lumea se va plictisi să tot dea banii pe la primării și avocați. Și nici să ții evidența divorțurilor nu va mai fi cool. Dar petreceri vor exista în continuare. Pentru ca merităm.
La mama sau la tata?
Oct
amy winehouse love is a losing game
Că îmi place ploaia v-am mai spus. Că îmi place Amy nu ştiu dacă am mai adus vreodată vorba, da’ nu-i relevant.
Am un vecin care a fost căsătorit de doua ori. Prima dată două luni cu tot cu procesul de divorţ şi a doua oară ceva mai mult timp. Din a doua căsătorie a rezultat şi un copil (neastâmpărat, frumos şi deştept de numa’ numa’).
Pentru că încă nu s-a finalizat procesul de divorţ, întrucât ambii părinţi îşi doresc ca băiatul să le fie încredinţat, copilul a stat la tată în ultimul an, oarecum fară voia mamei. Adică când cei doi s-au certat, bărbatu’ a luat copilul şi a venit aici la casa bunicii, unde şi tinerii căsătoriţi au locuit la început. Mama mai venea însă să-l viziteze din când în când (rar) şi să-i aducă câte o jucărie.
De cât a venit aici, copilul a mers la grădiniţă si de anul ăsta a început şi şcoala. Clasa I, entuziast, îşi facea temele cu plăcerea cu care mănâncă Sonia ciocolata, era încântat de învăţătoare, de colegi.
După primele două săptămâni de şcoală, mama copilului (care în prima zi de şcoala a băiatului ei n-a fost prezentă), l-a aşteptat pe acesta la ieşirea de la ore şi printr-o lupta scurtă cu bunica, care venise să-şi i-a nepotul de la şcoală, i-a smuls acesteia copilul din mâini, l-a urcat într-o maşină şi dusă a fost.
Copilul n-a mai fost de atunci la şcoala, tatăl n-a reuşit nici măcar să afle unde-l ţine ascuns mama pe micuţ. A pierdut materie, colegi, învăţătoare. 
Nu ştiu alţii cum gândesc, dar eu cred că copilul ăla, numai fericit nu se cheama că este.
Lumea se schimba
Sep
Tin minte ca in copilarie, cand auzeam de o fata ca a facut sex inainte de casatorie mi se parea ca merita sa fie arsa pe rug. Deh, asa apucasem. Femeile nu aveau voie sa faca asta inainte de a ajunge la altar, ba parca nici baietii nu se prea laudau cu multe aventuri inainte de casatorie.
Acum nu se mai pune problema asta, ba chiar a ajuns o normalitate. Ceea ce nu-i rau, daca se respecta totusi o varsta minima de incepere a vietii sexuale, nu mai devreme de cateva lectii elementare de educatie in domeniu, date de parinti , prieteni mai mari sau de ce nu, scoala.
Cati parteneri ai avut inainte de casatorie? Nu conteaza, sa fie sub 30 ca sa nu fii chiar panarama, sa fie peste 10 ca sa nu fii chiar fata mare. Intre astea doua se cheama ca ti-ai cautat partenerul ideal si ai capatat si ceva experienta, de care va beneficia, desigur dupa casatorie, doar sotul.
In cazul barbatilor, inmultiti datele de mai sus cu 3-2 si cred ca ajungem la niste cifre corecte.
Acum ca problema asta am lamurit-o, cred ca e cazul sa incercam sa ne obisnuim cu divorturile. Sau cu casatoriile multiple. Sau succesive.
Daca pe vremuri erai privit ca un paria daca erai divortat sau mai ales divortata, azi e oarecum cool starea asta civila si tind sa cred ca in 20 de ani, nu vor mai exista cupluri cu o singura casatorie la activ, decat in randurile celor trecuti de 50 de ani, sau nici acolo.
Aud din ce in ce mai des de cupluri tinere care se despart. Am cunostinte aflate la a treia casatorie, la 35 de ani. Cunosc oameni, despre care ai fi zis ca mai au putin si isi serbeaza nunta de argint, care se despart. Stiu sigur ca si voi ati auzit anul asta de cel putin un cuplu pe care il stiti si care a hotarat sa divorteze. Lumea se schimba. Orgoliile sunt mari. Tentatiile le gasim fara sa le fi cautat vreodata.
Poate-i normal. Poate am facut noi totul gresit pana acum. Poate ca da. Dar sufletele noastre nu-s inca pregatite pentru jocurile astea “de-a mama si de-a tata” pe termen limitat. Dar sa le dam ceva timp si o vor face….
Tags: civilizatie, divort, lume, oameni
