Posts Tagged ‘dimineata’
Cum reintrăm în ritm?
Ian
Leneveală mai mare ca zilele astea n-am trăit de mult. Dormit câte 10-11 ore/ noapte (nu ştiu dacă e corect spus, 5 din orele alea fac parte clar din categoria “zi”), vizionări de filme, plimbări, primit prieteni în vizită şi iar dormit, citit, ca să nu mai zic mâncat, că numai când aud cuvântul ăsta mă ia cu dureri de burtă. 
Bineînţeles că în tot acest timp am pierdut complet noţiunea zilelor. Nu mai ştiam dacă-i luni, miercuri sau joi, după cum nu mai ştiam nici că-i pranz seară sau dimineaţă. Noroc cu noaptea de vineri spre sâmbăta ca a venit cu Anul Nou cu un imens foc de artificii şi ne-a mai scos un pic din amorţeală.
Cum-necum uite că după încă trei zile, azi e marţi şi eu mă trezesc în continuare la 11 (don’t ask). Deh, faptul că eşti propriul tău şef are şi ceva avantaje. Reîncepi munca fix când vrei tu sau, mă rog, când nu-ţi mai poţi amâna clienţii, dar asta-i altă poveste.
Problema e ce-o să fac de mâine, că încep fetele şcoala şi e musai ca dimineaţa noastră să înceapă mult mai devreme. Tre’ să ne organizăm azi cumva, facem o şedinţă de familie, ne îmbărbătăm, ne facem un plan care să nu implice vizionari de filme până târziu în noapte, ne punem toate alarmele să sune şi ne rugăm ca toate astea să fie de ajuns. Dacă am uitat ceva, nu vă sfiiţi să-mi spuneţi ce. 
Şi când mă gândesc că ani de zile am reintrat în ritm firesc, fără să-mi pun întrebările astea existenţiale. Ce să-i faci, cu binele te înveţi repede, mai greu e când tre’ să te dezveţi.
Marţi dimineaţa
Noi
În camera de jos se vorbeşte germana. De fapt, mai mult vorbeşte doamna, dar prima afirmaţie rămâne valabila. Sunt şi fetele acolo.
Pentru că aseară am lucrat până târziu în noapte, mi-am luat liber în dimineaţa asta. (Ce super e să-ţi iei singur liber!) Mi-am făcut o cafea mare şi m-am aşezat să citesc presa. Pentru mine presa înseamnă să citesc câteva bloguri. Vreo 30. Ok, nu aflu ce-a mai făcut nu ştiu ce pipiţă (asta să fie pierderea mea) dar sunt la curent cu tot ce-i nou în lumea asta. Chiar şi în materie de umor. Sau mai ales de umor.
Îmi pun caştile pe urechi cu ceva muzică de relaxare şi citesc….. Nu durează mult şi am aflat o multime de lucruri, ba am văzut chiar o altfel de dimineaţă prin obiectivul lui Alex şi am ales să fac azi curry de porc cu ciuperci. Am înţeles că facem ca proştii reclamă gratuită firmelor ale căror sigle le purtăm la vedere şi m-am enervat când am văzut că unele fete au părul des şi ondulat , dar aleg să-l poarte scurt. Şi-ar mai fi, dar doar n-o să va spun vouă acum tot ce ştiu.
Lecţia de germană încă nu s-a terminat, însă eu trebuie să mă întorc la muncă. Hai, spor şi vouă!
Cafea, AMR 4 zile
Oct
Sunt dependenta de cafea. N-as fi crezut. Abia ieri mi-am dat seama ca nu-i de gluma si i-am inteles, pastrand proportiile desigur, pe cei care vor sa se lase de fumat sau si mai grav, de droguri.
Am venit ieri dimineata la job (da exact, jobul ala la care mai am de mers doar 4 zile, care de acum is aproape 3) ca o floricica, cu gandul sa beau o cafea mare si neagra, indulcita ca un ceai si daca se poate cu mult lapte. Numai ca odata ajunsa in firma constat ca toata lumea-i nervoasa si bautorii de ceai sunt mistocari. Adica se apucasera de o cateinca nebuna la adresa noastra a bautorilor de cafea. Pentru ca nu era cafea. Nici picatura. Nimic. Nada. Se terminase de vineri si inca nu sosise persoana care se ocupa cu aprovizionarea in firma. Nasol.
Nevoia mea de cafea, alimentata si de glumele fara perdea la adresa starii in care ma prezentam (a se citi adormita, reticenta, nesuferita, rea, ciufuta, etc.) s-a manifestat foarte noasol. Ma minunam si eu de ce stare puteam sa am doar din cauza ca nu aveam cafea. Ar fi fost simplu sa merg la primul chiosc si sa-mi iau o cafea, dar nu-mi place orice pisoarca si Starbucks-ul era departe.
Spre pranz am reusit totusi, prin mijloace numai de mine stiute, sa fac rost de o cafea care sa ma dezmeticeasca si sa-mi redea buna dispozitie. Va spun a fost tare nasol, de aceea am convingerea ca n-o sa ma las prea curand de licoarea magica.
Voi aveti stari din astea rele daca nu beti cafea sau faceti urat doar daca va lipsesc tigarile si bautura?
P.S. Azi mi-am adus de acasa o cafea exact ca aia pe care as fi baut-o ieri dimineata. Ah ce buna e!
Arde Dragonul!?
Mai
Imaginea de la geamul meu dimineata arata ca in fotografia alaturata. Am zis initial ca a ajuns la noi fumul vulcanului Eyjafjallajokull, tot.
Apoi a venit Sonia cu ideea ca poate a luat foc scoala. Uraaaa, a strigat Iulia (fetele au azi inspectie ).
Pana la urma am aflat ca arde o hala (sau doua?) din Dragonul Rosu. Uof, si abia se terminase tigania cu Europa si facusera si ei acolo standuri normale si aerisite.
Ma gandeam doar cati pompieri or fi la fata locului pentru a ajuta la stingerea incendiului. Noroc ca probabil era prea dimineata pentru ca in complex sa fie oameni. Asta ne-ar mai fi trebuit.
Zic sa inchid fereastra si sa duc fetele la scoala.
Tags: dimineata, fum, Incendiu Dragonul Rosu
Tu ce vezi dincolo de monitor?
Mai
La propriu.
Am cam la 5 metri distanta doi copaci. Un mar pitic care anul trecut a facut 6 mere, dar de subtire ce era nu le-a putut tine si un par care infloreste in fiecare an dar niciodata nu da rod. Intre cei doi copaci e o pajiste de verdeata formata din crini inca neinfloriti, tulpine de foste lalele mov si un trandafir salbatic alb.
In fata lor, in trei ghivece mari sunt plantate capsuni din cele uriase, deocamdata pitice, inflorite si firave. Daca o da Dumnezeu si s-or face capsuni din astea ar fi mare minune.
In stanga langa casa e rezemat gratarul si imediat langa el e bicicleta lu’ Sorin, un montain bike isuficient muncit.
Mai am pe masa la care stau o scrumiera de inox care seamana cu bolurile pisicului Sisi, care o vreme a facut si el parte din privelistea din fata mea, dar intre timp s-a facut nevazut, o farfurie care in urma cu cateva minute avea in ea micul dejun si un pahar cu suc de mere.
In dreapta mea, copilul Iulia deseneaza cuboidul. Va jur ca eram buna la mate, dar n-am auzit pana acum de cuboid.
Se aud si glasurile perusilor de undeva din spate. In rest e liniste. o liniste de duminica dimineata pe care v-o doresc si voua.
Babe in tramvai
Feb
Nu vreau sa vorbesc despre zapada, pentru ca mie imi place si ma bucur de vremea asta. Daca ma gandesc mai bine, cred ca eu am chemat iarna asta grea, asa ca puteti da vina pe mine pentru ce se intampla afara.
Intamplarea face ca, oricat de tare mi-ar placea, nu pot sa stau acasa zilele astea, asa ca am lasat masina sa se odihneasca in garaj si am purces prin nameti cu picioarele din dotare. In afara ca am mers o perioada cu vantul si zapada in fata, totul a fost minunat.
Tramvaiul a venit imediat si intrucat il iau de la capat, am avut si loc, cum altfel. Eu, de obicei, ofer locul din mijloacele de transport in comun, persoanelor in varsta si femeilor cu copii in brate sau in burta. Asa am crezut ca fac si azi, cand langa mine s-a oprit o doamna in varsta, plina de zapada si ingropata toata intr-o caciula. Fara sa ridic privirea o intreb: “Doriti sa stati jos?” Ea raspunde fara ezitare: “Da, sigur, as vrea!” Ma ridic si ii ofer locul in tramvai, care nici nu era prea aglomerat…
Ma dau mai intr-o parte si fara sa vreau (nu fac asta de obicei) ma uit la doamna careia ii dadusem locul. In afara ca era imbrcata ca o baba (no offense), cred ca era mai tanara ca mine. Serios va zic. Nu-mi parea rau de loc, ca eu ma dau cu conditie fizica buna, nu m-a rapus pe mine drumul de 1.5 km prin zapada, de acasa pana la statia de tramvai, da vreau sa zic…
Mai mergem vreo doua statii si vad ca urca o batrana (de data asta chiar era o femeie foarte in varsta) care se opreste fix in dreptul scaunului fetei pe care o lasasem eu mai devreme sa stea jos. Statea batrana cocarjata, prinsa de bara scaunului si rasufla greu (ca ala micu din reclama).
Credeti ca doamna tinerica s-a sesizat? Credeti ca a ridicat macar privirea sa vada cine-i sufla in ceafa? Ei bine….
La piata
Apr
Beau cafeaua, imi mananc felia de paine cu ceva si ma pregatesc sa plec la piata. Cand zic piata, nu ma refer la Cora, Carrefour sau si mai rau Gima. Vreau sa zic piata, piata. Din aia cu tarabe verzi, pe care mai vezi undeva in spatele pietii, tarani adevarati cu legume semi-adevarate. Nu in fata, ca tarabele din fata sunt ocupate de mafia pietei, cu legume si fructe frumoase, frumoase si neadevarate.
Nu stiu voi, dar eu n-am mai fost la o piata cu tarabe de cca 6 luni, nu pentru ca n-as vrea, ci pentru ca in general nu fac eu cumparaturile si atunci cand le fac, e seara si ma opresc la supermarket.
Abia astept sa vad care mai e admosfera in piata. O sa-mi iau si flori (am o obsesie cu asta). De cate ori ma pregatesc sa plec din piata, iau de toti banii care-mi raman, flori.
Revin…
Edit later
Furnicar, asa arata piata Obor (care e in mare renovare, by the way). O mare de oameni care se misca in directii diferite, haotic. Plin de carucioare, sacose, galeti, ladite, etc. Aha, mi-am amintit, asa e in piata. Nebunie, mere ieftine, peste scump, lume inebunita. O vanzatoare catre alta: ” Vazusi fa ce de lume? Si vanzare nimic. 
Se plimba lumea, ce sa faca. ”
Lumea nu se plimba, lumea inceraca sa faca din cacat bici. Se duce la piata cu 100 de lei si incearca sa-si ia tot ce-i trebuie cu banii astia. Daca se poate sa-i ramana si de paine. Si piata e mare, tentatii sunt multe. Salata cu 1 leu. Bine, eu am vazut-o dupa ce am luat doua de 2 lei bucata. Spanac, loboda, ridichii din belsug. Si peste. Era o aglomeratie la peste, de ziceai ca vine sfarsitul lumii si dispare pestele inaintea omenirii. De, cica maine se mananca peste. Pentru cine nu stie, pestele este un aliment excelent, pe care ar fi bine sa-l consumati nu numai in ziua “cand se mananca peste”. Nu-mi mai trebuie piata o perioada. Cel putin nu piata OBOR.
Am luat tot ce ne trebuia si ne-am oprit la sfarsit la flori. Am luat petunii, craite si dalii. Acum ne trebuie un gradinar, care sa le planteze si sa le ingrijeasca, ca sa ramana frumoase macar pana la toamna.
pot sa aprind lumina?
Mar
Copilul Sonia se trezeste de 3 zile, foarte de dimineata, in jur de 5.30. Se spala, se imbraca, isi face ghiozdanul, pregateste sandwich-urile pentru scoala. Imi face si mie pachet. Eu ma inchin. Ea era genul de copil de care tragi in fiecare dimineata ca sa se trezeasca pentru a merge la scoala. Iulia era cea care se trezea un pic mai devreme. Nu inteleg ce s-a intamplat, dar citeste continuarea
Joi
Mar
Cea mai frumoasa zi din saptamana pentru mine este joi. De vineri nu mai vorbesc, deja e weekend. Dar joi dimineata, am asa o stare de bine, ca e aproape sfarsit de sapatamana, ca intalnirile importante le-am avut deja, ca am timp mai mult pentru mine si ai mei si ce mai incoace si incolo, joia e preferata mea. Nu zic ca nu e importanta, ba din contra, dar toate indatoririle pe care le am se rezolva mai usor parca. Ca-i deja joi.
Azi am ajuns la serviciu foarte devreme au avut fetele grija de asta. Si-au pus ceasul sa sune la 5, si-au pregatit ghiozadanele si la sase fara un sfert erau la mine in camera deja imbracate de scoala. M-au strigat ” Mami hai, ca noi suntem gata! ” Noroc ca azi e joi si mi-a fost usor sa ma trezesc.
Va urez la toti o joie frumoasa si pentru cei care vin diseara la petrecere la Roblogfest, ne vedem acolo!
Tags: copii, dimineata, joi, roblogfest, serviciu
Cafffeeeaaa
Feb
Nichita, poetul, spunea că:
Matematica s-o fi scriind cu cifre/Dar poezia nu se scrie cu cuvinte….
Nu stiu ce mi-a venit sa zic asta, dar am observat ca in ultimul timp incep sa scriu ceva si termin scriind despre cu totu’ alt ceva.
Cafeaua de dimineta. Adica cafeaua de toata ziua, pentru ca beau o singura cafea pe zi. Trebuie sa fie dulce. Doua lingurite de zahar la o cana ca asta. Bine in poza sunt doua cani, una din ele s-a spart zilele trecute, nu va spun care, nu conteaza. Sa revenim la cafea. Imi place cafeaua cu lapte. O beau si fara, daca e musai, dar nu are aceeasi gust. Si imi mai place sa beau cafeaua linistita, citind presa sau blogurile care-mi plac.
V-am spus toate astea pentru ca sunt un pic confuza. Azi am baut cafeaua, am dovada clara, in fata mea e cana cu o picatura de cafea pe fund, insa nu-mi aduc aminte cand. M-am trezit abia cand nu mai aveam nik. Am inteles ca e aproape weekend dar, chiar asa adormita sa fi fost?
Voua cum va place cafeaua? 
