Posts Tagged ‘decizii’
A fost o vreme…
Iul
…când puteau face lucrurile altfel.
Martha privea cu ochii pe jumătate închişi la perechea ce se dezmierda zgomotos la masa din stânga ei. Copiii ăştia îi aminteau de vremea când venise prima dată în local. Îmbrăcată aproape ca o femeie de stradă, îl târâse aici pe Stephan, fără ca măcar să bănuiască cum aveau să evolueze lucrurile între ei.
Se cunoscuseră în ziua accea, ea studentă la teatru, el tâmplar. În timp ce repeta cu colegii ei piesa ce urma să le asigure debutul cu dreptul în lumea bună a actorilor mari, Stephan cu Mathias (colegul său mai bătrân) se straduiau să termine decorul pretenţios cerut de scenarist. Un shimb rapid de priviri, urmat de altele mai domoale, însotite de zâmbete abia schiţate i-a făcut să părăsească teatrul împreuna în ziua aceea. Martha îndrăznise să-l invite la o cafea şi un pahar de Old Tom gin, care ştia că se găseşte la cafeneua din josul străzii teatrului, cafenea în care nici ea nu pusese piciorul până atunci.
Apropierea dintre ei a fost atunci firească, exact cum se întâmpla acum cu tinerii de la masa altăurată. Au petrecut 5 ore în cafenea şi au continuat să se vadă din ce în ce mai des, până când, dupa trei luni, prin octombrie, s-au mutat împreună într-o cameră mobilată cochet, din apropierea teatrului. Acolo a început cu adevarat povestea lor de dragoste, acolo s-au cunoscut ei cu bune şi cu rele, mai mult cu bune, din moment ce au ramas împreună 18 ani, până când Stephan a disparut fără un cuvânt, într-o perioada foarte grea pentru ei, lăsând pe umerii fragili ai Marthei rezolvarea situaţiei în care se găseau şi în care se băgaseră fara voia lor în urmă cu 12 ani. Cel putin astea erau gândurile femeii, în seara aceea răcoroasă de februarie, când ar fi dat orice să poată întoarce timpul înapoi şi să schimbe un singur moment. Acela…
-va urma-
Vreau sa ascult muzica…
Mai
Vreau sa ascult muzica pe care voi o indragiti.
Azi dimineata ma gandeam sa-mi fac un nou CD cu muzica pentru masina si nu mai stiam pe ce criterii sa-mi aleg melodiile. Sa fie rock sa fie country, sa fie pop sau sa fie house? Ce face insa omul cand nu mai stie ce sa faca? Apeleaza la prieteni. Ia sa vedem, voi ce idei aveti?
PS- Azi nu sunt sefii la birou si pot sa ascult muzica tare in boxe. Ma ajutati?
Luam decizii sau doar traim?
Mar
Aseara am vazut din nou Wanted. Zic din nou, pentru ca l-am mai vazut odata atunci cand a aparut anul trecut, dar bineinteles, uitasem. 
Nu va strambati, ca mi-am adus aminte repede, de cum a inceput filmul, dar tot m-am uitat. 
Filmul mi-a placut in mod deosebit pentru ultima replica, care mi se pare geniala “Voi ce ati mai facut in ultimul timp?”, spusa de un tip care pana in urma cu cateva luni, platea el pentru prezervativele folosite de nevasta-sa cu prietenul lui cel mai bun. 
In afara de tema clasica in care binele invinge, filmul atinge subtil subiectul “Ce fac cu viata mea?”
Am citit undeva zilele trecute, un inteviu dat de Mircea Cartarescu, in care acesta zicea ca, citeste mai departe
Luam decizii sau doar traim?
Mar
Aseara am vazut din nou Wanted. Zic din nou, pentru ca l-am mai vazut odata atunci cand a aparut anul trecut, dar bineinteles, uitasem. Nu va strambati, ca mi-am adus aminte repede, de cum a inceput filmul, dar tot m-am uitat.
Filmul mi-a placut in mod deosebit pentru ultima replica, care mi se pare geniala “Voi ce ati mai facut in ultimul timp?”, spusa de un tip care pana in urma cu cateva luni, platea el pentru prezervativele folosite de nevasta-sa cu prietenul lui cel mai bun. ;)
In afara de tema clasica in care binele invinge, filmul atinge subtil subiectul “Ce fac cu viata mea?”
Am citit undeva zilele trecute, un inteviu dat de Mircea Cartarescu, in care acesta zicea ca, nu a luat nici o decizie in viata lui. Ca viata a curs de la sine, cu bune si rele. Initial mi-a fost greu sa cred, dar probabil ca per ansamblu, asa a fost.
Stau acum si ma intreb, cum e mai bine? Sa te multumesti cu ce-ti ofera viata, bune si rele sau sa incepi sa iei decizii. Sa schimbi cumva cursul firesc pe care te duce viata si sa devii propria ta calauza?
Tind sa cred ca-i perfect, daca te poti situa undeva la mijloc. Sa iei decizii numai cand acestea se impun. In rest sa te bucuri de viata. Cred ca si lucrurile astea simple, gen mers la piata, vorbit cu vecina, dus copii la scoala, pe care le facem din inertie, au rostul si farmecul lor.
Voi ce credeti? Cand ati luat ultima data o decizie, cu privire la viata voastra?
