februarie 17, 2012 Ziua 43, 65,1 kg Nu puteam încheia săptămâna fără să mă mai fac un pic de râs, după cum vedeți, nu am reușit să mișc deloc cântarul față de săptămâna trecută. Adevărul este că nici nu mă prea așteptam să se miște, ba chiar mă mir că n-a crescut, dacă e să iau în calcul abuzurile de săptămâna asta:
februarie 10, 2012 Ziua 36, 65,1 kg După ce săptămâna trecută mă bucuram că am trecut sub 65 kg (aveam atunci 64,9), inevitabilul s-a produs săptămâna asta și azi dimineață mai aveam un pic și spărgeam cântarul (e unul din cele de sticlă). M-am cântărit de trei ori, ba mi-am dat și ceasul jos de la mână, poate-poate. N-a fost să fie, trebuie să recunosc, săptămâna asta m-am îngrășat. Bineînțeles că îmi merit soarta cu prisosință, mai ales că aseară și marți n-am mai făcut cele 15 minute de bicicletă seara, iar în afară de asta am avut și vreo două seri cu mâncat mai mult decât se cuvenea. Și-am băut și vin fiert. Numai că îngrășarea asta mă face să mă ambiționez și mai mult. Stai așa că nu mă face el pe mine, cântarul zic. Îi vin eu de hac, mai ales că de azi am un program de băut ceaiuri ceva de speriat. Dacă până acum le-am cam ocolit, de acum înainte beau cel puțin trei căni de ceai zilnic, din care una musai e ceai verde. Și mălas și de carnea de porc, care porc tocmai s-a terminat și sper ca mama să treacă la gătitul din pui. Știu că vă veți supăra pe mine că nu m-am ținut prea bine de treabă, dar sunt vă promit că recuperez săptămâna viitoare. Sper!
februarie 3, 2012 Ziua 29, 64,9 Kg Au fost cele mai greu de dat jos 700g din viața mea de până acum. Adică m-am luptat cu ele două săptămâni și parcă nu se dădeau duse. Dar vă spun eu, până aici a fost mai greu și va mai fi odată la trecerea către 59… ohoho ce de lucru mai am până atunci. Pentru că a trecut aproape o lună, la ziua 30 pun și-o poză, deși mi-e teamă că cele 2,7kg scăzute într-o lună nu se vor prea vedea, zic să fac un bilant al obiceiurilor fără de care nu voi mai putea trăi: -micul dejun e sfânt. Luat întotdeauna până în ora 8, consta în cafea și două felii de pâine crocantă cu suncă de Praga, sau orice altceva care să-mi țină de cald și foame. - gustarea de la 10,30 încr s-o fac sfântă, nu-mi reușește mereu dar sper să sar cât mai rar este ea. - la masa de prânz mănânc orice gătește mama în ziua respectivă și nu mă ating de pâine, la fel și seara, deși în vreo câteva rânduri seara pe lânga masa am mai mâncat și dulciuri, odată prăjiturele, altădată clătite…dar apoi dădeam mai cu spor la bicicletă. - la ora 19 punct mă spăl pe dinți pentru a pune astfel o piedică în calea tentaților, întrucât nu m-aș mai spăla odată nici moartă, așa că mai bine nu mai mănânc nimic și am rezolvat problema poftelor după ora 19. -cele 15 minute de bicicleta dimineața și alte 15 seara sunt un must. N-am sarit peste ele decât in două zile în toată perioada asta, și atunci pentru că m-am simțit foarte rău în zilele respective. Nu m-am fofilat, nu vă luați de mine. Cam astea sunt regulile de până acum, încerc să beau multă apă și să-mi fac și tot felul de ceaiuri de-a lungul zilei, tot pentru a nu uita de lichide. În viitorul apropiat ar mai trebui să renunț la zahărul din cafea (o beau aproape ceai), să măresc un pic ritmul la bicicletă, și să respect cu mai mare strictețe programul de apa (aia 2 l fir-ar să fie). Sper că sunt pe drumul bun. Later edit Pentru a nu ne pierde în prea multe posturi, m-am hotărât să postez aici poza 1 alături de poza 2 (făcută azi dimineață), cu precizarea că mie mi se pare că-s mai grasă acum. Dar cântarul nu minte și sincer, mă așteptam ca la o lună să nu se vadă nicio diferență în poze.
ianuarie 27, 2012 Pentru cei care nu știu despre ce e vorba, dar vor să mă tragă de urechi vedeți aici începutul, săptămâna unu și săptămâna doi. Ziua 22, 65,6 Azi sunt foarte tristă (de rezultate, nu de altceva). După cum vedeți n-am scăzut niciun gram săptămâna asta, așa că acum ați înțeles și motivul tristeții. Am stat și m-am gândit la cauze și uite ce-am descoperit:
ianuarie 20, 2012 Ziua 15, 65.6 kg Urmând principiul cu țara piere și baba se piaptănă, continuăm azi seria articolelor despre dispariția celor 10kg de pe corpul meu (dă Doamne să fie din zona șoldurilor toate) și observăm, nu fără a ne mira, cum cântarul buclucaș nu știe altceva decât 1kg/săptămână ceea ce mie îmi convine de minune, deocamdată. Partea proastă este însă că ieri, adică joi, a fost una dintre zilele mele negre, o zi începută din noapte cu dureri mari de de tot de cap și o moleșeală vecină cu leșinul în restul corpului, cu senzații de vomă și crampe în stomac, care au durat cu toatele, nici mai mult nici mai puțin decât vreo 12 ore. Evident că în timpul ăsta am uitat cu totul de exerciții, mese și de gustări, abia ieri după amiază am reușit să mînanc ceva care să-mi și rămână în stomac și am continuat așa cu mici înghițituri până spre miezul nopții, așa că ieri a fost o zi pierdută. Nu vă grăbiți să trageți concluzii, nu mi-a fost rău de la felul în care mă alimentez (din contră ar fi trebuit să-mi fie bine, acum mănânc de 5 ori/zi și nu mai mănânc aproape deloc grăsimi). Știu sigur asta pentru că nu am fost singura din casă cu simptomele descrise mai sus, soțul meu mi-a fost coleg de suferință, la fel de lovit ca mine, iar fetele au avut și ele de simptomele, dar într-o măsură infinit mai mică, cu ceva dureri de burtă și de cap. Ne gândim că ne-am simțit așa de la niște mere sau de la niște alune (pe care Sorin era hotărât ieri să le ducă la analize), astea fiind singurele alimente mâncate de toți 4. În rest cei mai bătrâni din familie n-au avut nimic, deci mâncarea gătită sau emisiile de gaze (ne-am gândit inițial că or fi de vină gazele de la centrală) au ieșit pânăla urmă din discuție. Oricum, una peste alta acum suntem bine, ne putem relua deci activitățile zilnice și eu urmează să mă urc acum pe bicicletă și să fac cei 8 km (n-am ajuns încă la 10, dar o iau treptat) pentru dimineață începând chiar din clipa asta. Să ne auzim și săptămâna viitoare sper fără alte incidente! Voi cum sunteți?
ianuarie 13, 2012 Am început acum o săptămână. Ziua 8, 66.6 kg Mda, și eu aș fi vrut săfie mai puțin, dar atât arăta cântarul dimineață și trebuie să vă spun că eu sunt mulțumită deși mă așteptam la o diferență de cel puțin 1,5 kg față de săptămâna trecută. Nu-i nimic, bine că am scăpat de primul kg. Am auzit însă că la început slăbești mai ușor și apoi kilogramele se pierd din ce în ce mai greu. Oricum, vom vedea. Săptămâna care tocmai s-a încheiat am respectat întocmai programul de exerciții, am avut și ceva febră la muschi la început, dar încep să fiu din ce în ce mai prietenă cu bicicleta. Dacă la început reușeam să fac în 15 minute -5km, azi dimineață am facut 8 km în 15 minute și deocamdată e bine așa. Partea proastă este că doar de bicicletă m-am ținut ca la carte săptămâna asta. Micul dejun l-am sărit într-o zi, gustări au fost doar în vreo două zile, iar despre mâncatul seara, ei bine pe ăsta am reușit să-l țin în frâu, excepție a făcut doar seara de sâmbătă, când am fost la Ioana și ea a găsit de cuviință să pună dulciuri și mâncăruri alese pe masă, așa că, deși n-am abuzat prea mult, tot am gustat din toate. Tot o Ioana mi-a scris un mail lung și plin cu învățăminte pe care voi încerca să le pun în aplicare. Vă mulțumesc tuturor pentru sfaturi și sprijin, sper din suflet ca săptămâna viitoare să avem un rezultat mai bun. Și acum să vă zic cum mă simt: Minunat! Chiar dacă deocamdată n-a plecat decât 1km, eu mă simt mult mai bine știind că fac ceva pentru mine, pentru tonusul și sănătatea mea. Iar blugii ăia mulți știu că abia mă așteaptă. Nici cu apa nu m-am descurcat prea bine, despre ceaiuri nici atât, într-o săptămână am băut doar două ceaiuri și alea de fructe de pădure, nicidecum verzi sau de soc, cicoare, etc. Abia azi am trecut la partea cu paharul de apă dimineața pe stomacul gol și la ceaiurile de pe parcursul zilei.
ianuarie 6, 2012 Ziua 1, 67.6 kg Ca o femeie fără prea multă voință ce constat că sunt, n-am fost în stare să iau decizia asta înainte de sărbători așa că o voi face azi: încep cura de slăbire, ce nu va fi o cură în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă o revenire la un stil de viață cât mai sănătos, cu luat mic dejun dimineața (nu-i glumă, daca renunți la masa de dimineață așa cum am făcut eu de-o vreme, vei avea tendința de a mânca mai mult la prânz și seara, chiar și seara târziu, ceea ce nu poate fi decât rău), cu 15 minute de bicicletă dimineața și 15 minute seara, cu renunțatul la dulciuri și alte tentații culinare, etc. Pentru că nu pot face asta de capul meu, pentru că nu mă țin de reguli, știți voi, am de gând să mă cântăresc din 7 în 7 zile, și să vă raportez vouă aici (bine, chiar dacă nu vede nimeni și, mai mult, chiar dacă asta nu interesează pe nimeni, numai gândul că cineva ar putea să mă tragă de mânecă și să-mi spună și să-mi bată obrazul că nu mă țin de treabă), mă va face probabil ca, de rușine, să mă țin de cuvânt și să încerc să scot ceva rezultate din treaba asta. Poate că la un moment dat îmi va trebui și un program de exerciții pentru care să merg la sală, numai că deocamdată n-am nici timp, nici bani de sală. Obiectivul este să slăbesc 10 kg în 6 luni, așa că sper să fiți alături de mine în lupta asta și eventual să râdeți de grasa care își ia angajamente și nu le duce la bun sfârșit, dar eu chiar vreau să nu se întâmple asta. Cea mai mare motivație pentru treaba asta nu este așa cum v-ați aștepta, faptul că vreau să fiu sănătoasă și frumoasă, ci că nu mai încap deloc în cele 25 de perechi de blugi pe care le am. Poza asta se va repeta în fiecare lună, sper să se vadă o diferență măcar în luna a VI-a. 