Mârlanul la volan

Îmi duceam ieri liniștită (ăsta e un fel de-a spune, eu eram de fapt agitată maxim) fetele la școală. Primul semafor pe care îl întâlnesc în drum spre școală e la o intersecție cu un drum la stânga, care are semafor dedicat. Eu mergeam înainte și când m-am apropiat de semafor am văzut că un gog care se încadrase greșit pe banda celor care faceau stânga, voia să se bage pe banda mea. Ca o doamnă ce sunt, am încetinit și i-am făcut semn să intre în coloana care mergea înainte. Aproape de a ajunge să trecem intersecția, un șoferul mașinii din fața  gogului îi dă și el voie altui autoturism de SB, încadrat greșit pe banda către stânga, să intre în coloana care se deplasa înainte, și cu toții ne-am oprit în fața semaforului care se făcuse roșu între timp.

Măi, și aici începe șoul. Gogul ăsta din fața, monstrul ăsta creat de mine, că eu l-am lăsat să intre în coloană, se enervează pe nenea ăla din față, se dă jos la el și începe vociferând sălbatic să-l tragă la răspundere și să-l certe că l-a lăsat pe amărâtul ăla din provincie să intre în coloana care mergea înainte, uitând că doar cu câțiva metri în spate și pe el îl lăsase cineva.

Mie nu-mi venea să cred că face asta. Săracul de el, omul la care țipa s-a baricadat în mașină și nu l-a băgat în seamă pe nebun. Mie îmi venea să mă dau jos și să-i spun vreo două, dar mă grăbeam tare de tot, că fetele întârziau la școală, dar pe când mă gândeam eu dacă să mă duc să-l rog să se potolească, coboară din Renault-ul de SB o matahală de om, mare mă, și se îndreaptă hotărât spre gog.  Hahaha, începea să-mi placă, aproape că voiam să văd bătaie, dar gogu, tare-n gură, țipă și la ăsta, disperat:

- Haide, domnule, nu vezi că s-a făcut verde, dă-i drumu că ținem coloana. Și urcă repede în mașina lui, închizând ușa.

Sibianul vede că am geamul deschis și mă întreabă molcom: Domniță, spre Piața Muncii merg înainte, da? Am încuviințat zâmbind privind înspre gogul din mașina din fața mea. Făcuse spume.

Până la urmă totul s-a terminat cu bine, și toată lumea a avut de câștigat. Chiar și gogu.

Tags: civilizatie, mârlani, soferi, trafic

Echipa 1390 raportează

Nici nu știu cum să încep postul ăsta. Aș putea să nu-l scriu și să păstrez doar pentru mine o experiență și amintirea unor momente intense, frumoase și nemuritoate. Sau aș putea să-l scriu să vă spun și vouă despre ce-i vorba, dar dacă n-ai fost acolo, nu vei înțelege pe deplin niciodată.

E dimineață. Ne întâlnim și facem cunoștință. Îmi dau seama ca am uitat în frigider bucata de ghiudem de la Doinash. Suntem un grup de 8 adulți ( eu, Sabina, Marius cu Adriana, Andrada cu Vlad, Alexandra și nu în cele din urma cealaltă Adriana) și 6 copii, dornici de a face din țara asta un un loc mai frumos, mai curat și, cel mai important, cu niște oameni mai civilizați. Sunt convinsă că cei care citesc aici știu ce-i acela un om civilizat, dar chiar si oameilor de acest fel li se întâmplă să-și termine țigara și și să nu aibă unde s-o arunce. Și-atunci ce faci? Dacă aș fi fumător nici nu mi-aș aprinde țigara pe stradă, cu atat mai puțin în locuri unde n-am unde arunca chiștocul. Dar ce știu eu, n-am fumat niciodată…

Să revenim, am format grupul, am făcut înregistrarea și-am plecat spre mormanul pe care cu mare greutate, intervenții și  rugăciuni ni l-am alocat. Se vede treaba că n-a fost să fie, la locul cu pricina erau deja puzderie de oameni veniți cu autobuze și șefi să curețe pădurea.  Noi eram oarecum în plus așa că am zis să curățăm drumul de la șoseaua principala până la pădure. Numai că înainte de intrarea în pădure ne aștepta o surpriză… Am găsit în spatele șanțului de pe marginea șoselei la adăpostul vegetației crescută pe marginea șantului, puzderie de gunoi. Gunoi cât muntele, gunoi în delulețe, gunoi sub pomi, gunoi, gunoi, gunoi. Am tras concluzia că acolo fusese o groapă de gunoi a satului din apropiere și-am început să curățăm. Se vedea că nu erau aduse de curând, mizeriile alea erau bine infipte in pământ. Și-am strâns, și-am strâns până n-am mai putut și atunci ne-am dat seama că avem nevoie de lopată și de greblă. Andrada și sotul ei au plecat în trombă să cumpere greblă și lopată. S-au întors rapid cu uneltele și ne-am continuat munca. Voluntară.  A, și-au făcut treaba și copiii. Campioni au fost băieții dar nici nu mă așteptam să fie altfel. Daca n-ar fi plecat un câine vagabond din zonă cu casoleta noastră cu plăcintă, ar fi fost o zi excelentă.

Hai să vă arăt poze și să vă spun impresiile Soniei din seara respectivă de dinainte de culcare:

Copilul Sonia: Mami, știi, în afară de faptul că am făcut curățenie și am lăsat drumul și pădurea curate, cel mai important lucru e că am făcut niște oameni fericiți?  

Eu: Ce oameni? La cine te referi?

Copilul Sonia: La noi.

Și da, despre Let’s Do It Romania am vorbit.

Tags: civilizatie, copii, curatenie, echipa, gunoaie, o Romanie curata, oameni, voluntariat

Lumea se schimba

Tin minte ca in copilarie, cand auzeam de o fata ca a facut sex inainte de casatorie mi se parea ca merita sa fie arsa pe rug. Deh, asa apucasem. Femeile nu aveau voie sa faca asta inainte de a ajunge la altar, ba parca nici baietii nu se prea laudau cu multe aventuri inainte de casatorie.

Acum nu se mai pune problema asta,  ba chiar a ajuns o normalitate. Ceea ce nu-i rau, daca se respecta totusi o varsta minima de incepere a vietii sexuale, nu mai devreme de cateva lectii elementare de educatie in domeniu, date de parinti , prieteni mai mari sau de ce nu, scoala.

Cati parteneri ai avut inainte de casatorie? Nu conteaza, sa fie sub 30 ca sa nu fii chiar panarama, sa fie peste 10 ca sa nu fii chiar fata mare. Intre astea doua se cheama ca ti-ai cautat partenerul ideal si ai capatat si ceva experienta, de care va beneficia, desigur dupa casatorie, doar sotul.

In cazul barbatilor, inmultiti datele de mai sus cu 3-2 si cred ca ajungem la niste cifre corecte.

Acum ca problema asta am lamurit-o, cred ca e cazul sa incercam sa ne obisnuim cu divorturile. Sau cu casatoriile multiple. Sau succesive.

Daca pe vremuri erai privit ca un paria daca erai divortat sau mai ales divortata, azi e oarecum cool starea asta civila si tind sa cred ca in 20 de ani, nu vor mai exista cupluri cu o singura casatorie la activ, decat in randurile celor trecuti de 50 de ani, sau nici acolo.

Aud din ce in ce mai des de cupluri tinere care se despart. Am cunostinte aflate la a treia casatorie, la 35 de ani. Cunosc oameni, despre care ai fi zis ca mai au putin si isi serbeaza nunta de argint, care se despart. Stiu sigur ca si voi ati auzit anul asta de cel putin un cuplu pe care il stiti si care a hotarat sa divorteze.  Lumea se schimba. Orgoliile sunt mari. Tentatiile le gasim fara sa le fi cautat vreodata.

Poate-i normal. Poate am facut noi totul gresit pana acum. Poate ca da. Dar sufletele noastre nu-s inca pregatite pentru jocurile astea “de-a mama si de-a tata”  pe termen limitat. Dar sa le dam ceva timp si o vor face….

Tags: civilizatie, divort, lume, oameni

Lecturam, ascultam sau folosim calculatorul?

Este vorba de carti. Pe vremea cand nu stiam inca sa citim, asculatam cartile in lectura parintilor si bunicilor sau, ascultam discurile cu povesti.  Dupa ce am mai crescut si am invatat literele, am descoperit placerea de a lectura singuri, de a ne dezvolta imaginatia si de a ne crea propria viziune, in legatura cu  subiectul cartii. Se dezvolta azi din ce in ce mai mult, varianta cartilor citite din calculator. Cica au avantaje, nu ocupa spatiu in casa, nu se umplu de praf, si nu le zboara foile de prea multa rasfoire.

Pentru mine totusi, nimic nu se compara cu o carte buna, careia sa-i dai tu foile, sa-i pui semn de carte cand te opresti din citit sa-ti faci un ceai, sa o iei cu tine in tren sau la padure, sau  sa o imprumuti unui prieten. Voi ce preferati?

Tags: calculator, carte, citim, civilizatie, lectura