Posts Tagged ‘bunica’
A căzut azi un fruct
Noi
Dimineaţă am primit un telefon scurt…
Stana e o femeie de la ţară. A crescut 8 copii din care îi mai trăiesc 6. Pe doi i-a văzut cum s-au stins şi a murit şi în ea ceva odată cu aceştia. Nici nu vreau să mă gândesc la ce sentimente încearcă o mamă atunci când îşi îngroapă copilul.
Are 17 nepoţi, fete si baieţi care i-au animat curtea în copilăria lor şi tinereţea ei. Şi-o amintesc cu toţii ca pe cea mai bună bunică, care le făcea zilnic mâncarea preferată, mergea cu ei după-amiezele la scăldat şi rămânea în poartă cu ochii în lacrimi când vacanţele luau sfârşit.
Şi-a pierdut bărbatul pe la 50 de ani şi de atunci a avut singură grijă de gospodărie. Nu s-a plâns niciodată. În casa ei miroase a pămant proaspăt, busuioc şi miere. La ferestre, muşcatele seamănă cu cele din copilaria mea. N-a fost bolnavă niciodată sau cel puţin noi n-am ştiut.
În viaţa mea am multe amintiri legate de bunica. Toate frumoase. Viaţa şi-a urmat cursul firesc şi m-a dus departe de ea, însa am avut grijă ca ea să-şi cunoască strănepoatele. În afară de ele mai are 18 strănepoţi, sunt douăzeci cu totul, deocamdată.
Deşi mulţi dintre noi i-am propus, ea a refuzat întotdeauna să plece din casa ei, din satul ei. Zicea că nu vrea să plece din viaţa ei…şi a rămas acolo în căsuţa ei ca din poveşti, în satul vechi de când lumea.
Dacă familia noastră ar fi un copac, bunica ar fi unul dintre cele mai coapte şi mai frumoase fructe.
Telefonul de dimineaţă m-a anunţat că bunica a murit. În ianuarie 2010 ar fi implinit 94 de ani. Unii oameni nu trăiesc degeaba.
Să-i fie ţărâna uşoară!
Mini-gospodina
Iun
Eram prin clasa a saptea si imi intrase in cap ca trebuie sa invat sa gatesc. In rest le stiam pe toate. 
Am urmatrit-o pe mama cum face mancarea de cartofi si am bagat de seama ca e simplu. Tai o ceapa, o calesti un pic in ulei, adaugi apoi apa si cartofii, iar cand sunt aproape fierti, pui doua linguri de bulion si o potrivesti de sare. Gata mancarea. Mai greu mi se parea sa aprind aragazul. 
Intr-o zi mi-am luat inima in dinti si pentru ca era miercuri m-am hotarat sa fac mancarea asta de post. Totul a mers snur. Am terminat repede, am curatat bucataria si foarte mandra de fapta facuta, am plecat in vizita la bunica. Bunica, pentru ca era iarna, locuia la sora mamei in alt cartier. Vara statea in casa ei de la tara unde ne petreceam vacantele.
Am ajuns la bunica si am inceput sa ma laud ca am facut mancare. Ea m-a privit ingrijorata si prima, da’ absolut prima intrebare pe care mi-a pus-o a fost: “Ai oprit maica focul cand ai terminat?” (mai mult…)
