Cum ar fi să avem fiecare câte unul?
Eu cu banii mei nu mă înţeleg. Îi închin, îi descânt şi tot mi se strecoară printre degete.
M-aş descurca în schimb, cu banii altcuiva. Nu, nu să-i cheltuiesc eu pentru mine. Nu mulţumesc! Dar cred că i-aş administra pentru cel căruia îi aparţin de drept, cu mult mai mare grijă.
Dacă îmi spune cineva că deşi le intră în casă în fiecare lună 2500 lei, sunt doar doi, au o rata la banca de 400 lei/luna, tot nu le ajung banii, îi sfatuiesc să apeleze la mine. 😀
La noi ca in invatamant. Acum, ca vine iarna, ne-am hotarat sa capitonam casa. Pe dinafara. Adica pus poliester, apoi nu-s ce plasa, apoi o tencuiala noua de toata frumusetea. 🙂
La noi daca hotaram azi ceva, de maine is si muncitorii la lucru. Adica nu ne pierdem in detalii. De astea avem noi grija pe parcurs. 😀
Exemplu:
Cand spun la noi, ma refer la noi in buget, la noi in frigider, la noi la serviciu, etc. Deocamdata eu personal n-am simtit pe pielea mea nimic, ma duc in continuare la dentist (desi costa de rupe 😀 ) , n-am renuntat la nimic la capitolul alimente, fetele merg la dansuri si luna viitoare, atelierul de croitorie are in continuare comenzi, dar incep sa ma intreb pana cand ne vom permite aceleasi lucruri ca si pana acum, sau, la ce vom renunta in cazul in care v-a trebui sa mai taiem din cheltuieli.
In primul rand o sa facem ceva economie la curentul electric si la gaze ( deja luna asta ne-au luat astia curentul de doua trei ori cateva ore bune, deci ceva economie am facut deja 😀 ). Dar mai departe din ce o sa taiem? Sau poate ca n-o sa se intample nimic si bugetul familiei chiar va creste. Ce-ar fi sa fie asa? Mda utopie, dar simt eu ca vom mai vorbi despre asta.