Naftalină cu diluant

Săptămâna trecută mama şi-a făcut ordine în şifonier şi şi-a scos hainele de iarnă la înaintare. Toată casa s-a umplut de un miros pătrunzător de naftalină. Personal n-am nimic cu mirosul ăsta, îmi aminteşte de casa bunicii, de fapt de camera “de la stradă” acolo unde bunica mea (cred că şi ale voastre) îşi tinea lucrurile bune, pe care le scotea numai când îi veneau copiii sau la vreo sărbătoare mare.

Cum spuneam, în casă persista mirosul specific al naftalinei vânturate, chiar dacă ţinusem şi geamurile şi uşa deschise.

Când s-au întors fetele de la şcoală şi au intrat val-vârtej în casa, au rămas în uşă siderate şi, strâmbându-se, încep să se dezbrace. Sonia nu se poate abţine şi spune: “Yeah, ce miroase a babă în casa asta…” 😀

Continue reading Naftalină cu diluant

Babe in tramvai

Nu vreau sa vorbesc despre zapada, pentru ca mie imi place si ma bucur de vremea asta. 😀 Daca ma gandesc mai bine, cred ca eu am chemat iarna asta grea, asa ca puteti da vina pe mine pentru ce se intampla afara.

Intamplarea face ca, oricat de tare mi-ar placea, nu pot sa stau acasa zilele astea, asa ca am lasat masina sa se odihneasca in garaj si am purces prin nameti cu picioarele din dotare. In afara ca am mers o perioada cu vantul si zapada in fata, totul a fost minunat. 🙂

Tramvaiul a venit imediat si intrucat il iau de la capat, am avut si loc, cum altfel. Eu, de obicei, ofer locul  din mijloacele de transport in comun, persoanelor in varsta si femeilor cu copii in brate sau in burta. Asa am crezut ca fac si azi, cand langa mine s-a oprit o doamna in varsta, plina de zapada si ingropata toata intr-o caciula. Fara sa ridic privirea o intreb: “Doriti sa stati jos?” Ea raspunde fara ezitare: “Da, sigur, as vrea!” Ma ridic si ii ofer locul in tramvai, care nici nu era prea aglomerat…

Continue reading Babe in tramvai

Babe destepte

Cunosc multi mosi si babe, poate si pentru ca ma apropii cu pasi mari de generatia lor. M-am invatat cu ei si incerc sa le inteleg toate metehnele si credeti-ma trebuie sa  fii un om  foarte intelegator ca sa-ti iasa.

Asa ca, avand ca oaspeti trei mosi si doua babe,  nu conteaza cu ce ocazie, am zis ca-i misto sa-i provoc la o discutie si sa le fiu moderator. Ce spuneti voi…. a iesit de pomina:  citeste mai departe

Poveşti de pe stradă

Ninge. De două zile vin la serviciu fără maşină. Dacă ieri am avut noroc şi mi-au venit şi autobuzul şi tramvaiul la fix, ca să spun aşa, nu acelaşi lucru îl pot spune despre ziua de azi. Şi ca totul să fie perfect, azi mi-am luat şi pantaloni trei-sferturi cu vedere la dres. 😀 A, am avut însă grijă de cap şi mi-am tras căciula în formă de prezervativ peste urechi. Nu, nu m-am costumat în nimic. 😀

În altă ordine de idei, în tramvai afli o grămadă de lucruri noi, abia acum îmi dau eu seama ce-am pierdut în toţi anii în care am făcut drumul asta, servici-acasă, singură în maşina.

Aseară, două doamne în vârstă, una cam la 75 de ani şi cealaltă mult mai tânără,  cca. 55, stăteau de vorbă. Nu mă acuzaţi că am tras cu urechea, erau în faţa mea şi vorbeau tare.

Continue reading Poveşti de pe stradă

Eu vreau la azil

asa-vad-eu-viata-la-azilIntotdeauna am sperat sa-mi petrec  ultimii ani din viata intr-un azil. Bine, lumea zice ca-s nebuna ca ultimii ani trebuie sa-i petreci langa copii,  nepoti, asa-i normal sa-ti doresti. Eu nu si nu, vreau la azil si cu asta basta.

Cineva spunea ca esti baba incepand cu 55 de ani. Sincer nu m-as duce chiar de la 55 de ani la azil, da’ daca Dumnezeu ma tine pana pe la 70, la azil cu mine tata. Asta ar aduce tuturor numai beneficii si mie o viata misto.  Odata plecata babeta la azil, in urma va lasa  o lume  extrem de multumita. 🙂

Se va elibera o camera sau chiar un intreg apartament, daca pana atunci strang bani destui sa-mi iau unul . Nepotul preferat va putea sa se mute acolo in locul meu, cu prietena lui care evident il va iubi inzecit cu aceasta ocazie. Citeste mai departe