Pilates cu mine sau eu la pilates

De-a lungul timpului v-am mai povestit eu de pe la orele mele de pilates (la care mă duc sa iau lecții, nu de altceva). Cum sunt un om perseverent (n-am prea des motive să mă laud cu asta), am ajuns aseară pentru prima dată la o oră de pilates la Wordclass. Aproape mi se termină abonamentul și eu nu călcasem la orele de pilates. Am fost la yoga, am fost la aqua gym, la sală (nop, n-am ajuns încă la greutatea aia la care visez), dar nu la pilates. Până aseară.

Mi-am luat cel mai mișto echipament ever (eram singura din sală în pantaloni scurți și tricou) și mi-am dezinfectat salteaua până a zis antrenoarea: terminăm și noi curățenia azi? Gata, sunt zen. Ridicăm brațele pe inspir și le relaxăm pe expir… eu în același timp cu toată lumea de ziceai că suntem echipa de înot sincron a Chinei la Jocurile Olimpice. N-am apucat să duc la capăt 3 respirații că m-a lovit o foame de simțeam că stomacul se duce singur peste drum la Auchan dacă nu-i dau ceva de mâncare rapid. Am luat două guri de apă și l-am liniștit: stai nebune, că ne facem de râs! În spatele meu, singurul băiat aflat la clasa de pilates.

Am ignorat foamea și m-am concentrat pe mișcări. Mi-a ieșit. Fac eu așa mișto de mine, dar îmi plăcea cum îmi stătea în pantaloni scurți cu picioarele drepte întinse spre tavan. Bine, ajută puțin și bronzul. Aproape zâmbeam de mulțumire și mișcam: stângul, acum dretul și încordăm cât putem de mult abdomenul. Ghiorțțțț!!!! Cu durere, frate! Ce-ai făcut!? Mai vrei o guriță de apă? Îți mai dau. (vorbeam cu stomacul de parcă era prietenul meu imaginar) și îi dau să bea până îmi atrage atenția instructoarea că n-am ajuns la pauză, o să avem timp atunci să bem apă. Mie-mi spui!

În fine, trece timpul mai ușor că mă gândeam de ce o fi venit băiatul ăla tatuat și destul de bine făcut la ora de pilates. Aveam în cap trei variante: prima era că n-are gagică și a venit aici să găsească o fată finuță și cu grijă pentru felul în care arată (sau vreo tristă, singură și disperată, cum i-o fi norocul); a doua era că tipul e un frustrat care a venit cu prietena lui, care e și ea pe aici prin jur, de frică să nu-l înșele aia în sala de pilates sau la vestiare; și-a treia variantă era că omul are totuși ceva probleme cu spatele și a venit să-și reașeze vertebrele una câte una, așa cum ne sfătuia de undeva din față antrenoarea…

Trece ora, inutil să vă spun că la pauza de apă eu nu mai aveam ce bea, dar măcar potolisem stomacul. Nu-mi mai era nici pic de foame. Duc salteaua la loc și în sală intră cursanții pentru ora de Kombat (sau ceva în genul ăsta) care urma. Cine ținea ora asta?! Aud?! Dap, prietenul meu frustratul, omul fără gagică și cu probleme de spate. Se dusese în față, luase microfonul și îi saluta pe ăștia care intrau. Ce mai! Mă pricep la oameni bine. Psiholog trebuia să fiu.

Am plecat de la sală și m-am oprit direct la Mega. O pizza și-un avocado. Credeți că am muncit o oră întreagă ca să ajung acasă și să mămânc pizza? Nu mă cunoașteți deloc, așa cum nu l-am cunoscut eu pe antrenorul de combat.

Uite asta am mâncat eu:

mâncarea nesănătoasă era pentru Sorin.

(Visited 358 times, 1 visits today)
Nina

Eu merg și la pilates și la yoga. Zic că se completează. Mai bag și-o oră de antrenament în sală și le-am făcut pe toate. 🙂

Diana

Eu am facut un an, din asta de indreptat spatele. Degeaba. In afara de faptul ca trebuia sa ma trezesc la o ora imposibila in weekend si sa ma intind pe-acolo cu alte 10 muieri la fel de adormite, n-am observat nimic. E drept, dupa prima ora am aflat ca am f multi muschi, deoarece ma dureau toate cele, dar ulterior n-am mai simtit nimic
Acum alerg si merg cu bicicleta si atat

Nina

E super bine că poți alerga. Iar de bicicletă nu mai spun. Sunt fan. Poate îți faci timp și-mi spui unde îți ții bicicleta atunci când ești acasă. Sunt în căutare de soluții, vezi articolul următor!

Diana

Ei, eu stau la casa, o tin in magazie sau o mai las in curte, ca e incuiat peste tot si vecinii au caini mari, nu prea indrazneste nimeni sa incerce nimic 🙂

Kadia

Pilates n-am incercat inca, prefer variantele cu ritm rapid, gen HIIT, ca sa simt ca fac ceva. Si simt din greu, adica descopar zone unde nu ma gandisem c-ar putea durea. In schimb, antrenorii fiind elevi la clasa altcuiva am vazut des, e haios cand esti langa ei pe saltea si vezi ce miscari nu le iese 🙂

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.