Nici nu știu de unde să încep. Am avut ieri o zi foarte frumoasă umbrită puternic de o întâmplare foarte urâtă de care vă voi spune totuși în treacăt la sfârșit.
Pentru că nu am avut acces la blog câteva zile, n-am putut să vă anunț că săptămâna trecută, mai exact sâmbătă pe 14 septembrie mi s-a născut finuța de care v-am tot vorbit anul acesta. Am așteptat-o cu toții (părinți, bunici, nași, prieteni etc.) cu mare nerăbdare venirea ei, mai ales că Emilia, fina noastră, a fost internată cu o săptămână înainte în spital pentru că avea colul ușor deschis. Termenul sarcinii era pe 16 septembrie, Bebe Strumf a venit pe lume în 14.
Acum nu că este a mea, dar e o fetiță atât de frumoasă… Deși e nou născut, are niște trăsături foarte bine definite și-ți vine s-o pupi într-una, deși noi ne abținem cu greu. Și mirosul…miroase așa de frumos a bebeluș că parcă mi-ar plăcea să am un parfum cu mirosul ăsta.