O zi din viața unui extraterestru – dimineața

Se cuvine să vă spun la început despre ce extraterestru vorbim, e vorba de un omuleț (noi îi zicem omleț, la ei, pe ORTNAFELE, poate fi foarte bine pisică, dar să nu deviem de la subiect), omuleț, zic, de statura unui puști. Are doar câteva fire de păr în cap, nasul îi e ușor borcănat și poartă tot timpul în spate un rucsac (ăsta probabil e importat de pe Pământ). Nu știu ce vârstă are, dar tind să cred că-i trecut de adolescență și mi-am dat seama că-i băiat pentru că  în fiecare diminață își smulge cu două bețe plate cele câteva fire de păr care-i cresc pe față.

Dacă e să ne luăm după plăcuța patului pe care doarme, pat cu saltele formate din multe perne mici și multicolore, pe omulețul nostru îl cheamă Fant și locuiește sigur. În camera lui, pe lângă pat se mai găsește o masă de lucru și un pupitru deasupra căruia plutește un ecran holografic cu margini verzi, de unde o voce îi spune lui Fant în fiecare dimineață când acesta se trezește, ce urmează să facă în următoarele ore:

-Bună dimineața Fant, azi e o zi excelentă de vară (bag seama că și ei au anotimpuri) și dimineața va trebui să o folosești pentru documentare în vederea călătoriei pe care urmează să o faci pe Pământ.

Băiatul se uită dezorientat către pupitru, își amintește de chestia asta cu vizita către planeta Pământ spre care va pleca curând, își bagă în picioare papucii în formă de râmă interstelară și merge să-și spele dinții. Luase hotărârea să-și facă un obicei din a respecta ritualurile de dimineață ale pământenilor despre care citise el într-o carte comandată pe Pământ printr-un singur click de către asistenta lui, Jena, fata din computer. Cartea era Codul bunelor maniere, o știa deja pe de rost, însă cei care-l trimiteau pe planeta asta ciudată nu erau mulțumiți numai cu atât, era nevoie să pună și în practică ceea ce învățase din carte și el începuse cu ritualul de dimineață pe care-l respecta cu strictețe.

După ce termină cu baia, Fant se avântă voios spre bucătărie și își pregătește micul dejun. Parcă așa îi zicea mesei ăsteia de dimineață pe care pământenii puneau mare preț. Aruncă o bucată de rocă violacee într-un pahar ce pentru noi ar arăta ca noroiul stătut și pe loc totul se transformă într-o omletă apetisantă pe care orice pământean cu stomac sănătos ar devora-o pe loc. Nu apucă Fant să-și scoată tacâmurile și să le folosească ca la carte, că ecranul holografic apare deasupra mesei din bucătărie și din el Jena i se adresează băiatului cu cel mai suav glas din galaxie:

– Pentru azi am mai abuzat de-un click și ți-am mai comandat o carte, este total diferită de cea pe care ai citit-o zilele trecute. Este Jurnalui unui puști de pe Pământ. Am ales-o pentru că marea majoritate a copiilor de acolo o citesc și se regăsesc în viața puștiului din jurnal. Va trebui să te comporți și tu ca atare, dacă vrei să te integrezi în Colegiul pământean în care te trimitem. În câteva milisecunde un curier îți va lăsa cartea în fața casei. N-ai uitat că locuinței tale îi spunem casă de acum, da?

Vocea se pierdu apoi în abisul ecranului și-l lăsă pe Fant cu gândurile sale. Jurnalul unui puști, auzi… Era foarte curios, așa că deschise larg ușa casei, ridică pachetul cu cartea și rămase mut de uimire: puștiul de pe copertă semăna izbitor de tare cu el.

citește continuarea

Articolul face parte din campania inițiată de Blogal Initiative  pentru libraria online Elefant.ro. Și cum mie îmi plac mult librăriile, m-am băgat cu mare drag. Desigur, nici premiile nu sunt de colo, așa că dacă vă tentează și mai ales dacă vă place să citiți și să scrieți, vă invit să participați. 

(Visited 951 times, 1 visits today)
Ioana

Nu pare prea entuziast extraterestrul asta de viata de pe Pamant… Cred ca e pentru ca n-are voie sa-si ia noroiul cu el si trebuie sa stea sa gateasca omleta aia pe bune 😀

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.