Paradise

Mă uit uneori în jurul meu, dar cel mai adesea se întâmplă asta când privesc vreo fotografie frumoasă, și-mi spun: ”parca-aș fi în paradis”. Aproape toți  avem o idee despre cum arată paradisul, ba unii dintre noi știm exact ce oameni am vrea în jurul nostru acolo, dar nu ne e niciodată prea clar cum ar trebui să miroasă în paradis.

Pe la 7 ani eram sigură că acolo te învăluie un miros de cozonac proaspăt scos din cuptor și părinții îți sunt tot timpul aproape. La 12 ani credeam că-n paradis e o puternică mireasmă de iasomie, și toată lumea plutește dând ușor din mâini.

La 18 ani nu-mi amintesc să mă fi gândit câtuși de puțin la paradis, poate și pentru că toate îmi mergeau din plin și aveam o viața de genul raiul pe pământ, deși încă mergeam la școală și nu aveam iPhone.

Abia pe la 25 ani, m-am gândit din nou la el și mi-a fost clar că moscul sigur era prezent în aerul de acolo. Tot cam pe-atunci îmi venise ideea că ar exista două paradisuri, unul pentru femei și altul pentru bărbați. Pentru că și unii și ceilalți voiau să se întâlnească, au fost trimiși pe Pământ.

Pe la 30 ani paradisul mi-a fost invadat de copii și nu credeam că ar putea exista fericire într-un loc fără copii. Mirosul paradisului plin de râsete și zbenguieli copilărești era unul de bujori. Dulce, delicios și mereu amețitor.

Zilele trecute mă uitam într-un catalog Oriflame și primul lucru pe care l-am remarcat a fost un parfum, Paradise. Prezentat cu o imagine de fundal exact așa cum ți-ai imagina paradisul zilelor noastre, parfumul m-a făcut să mă gândesc la mirosul pe care l-ar avea grădina edenului pentru mine azi.  Nu mi-am pus imaginația la încercare, ci am dat ușor cu încheietura mâini pe pagina de catalog și el (mirosul) și-a făcut ușor loc în mintea mea și de acolo mi-a ajuns la inimă. O aromă combinată a tuturor mirosurilor ce-mi aminteau de paradis, la care se adăugase acum puțin piper roz ușor înțepător, mi-a gâdilat nările și m-a făcut să mă gândesc la momentele plăcute ale vieții mele, cu mare accent pe prezent și pe mireasma lui. Care-i una perfectă. Am rămas multă vreme învăluită de el și m-am bucurat nespus.

În sfârșit, după atâția ani, adevărata aromă a paradisului ajungea la mine. Evident, mi-am comandat parfumul. Poate că nu mă va duce el în Paradise, dar cel puțin mirosul va fi aici cu mine multă vreme de acum încolo.

Am aflat și că în diferite stații ale metroului bucureștean  parfumul Paradise e prezentat într-un mod inedit, pe panourile de prezentare sunt instalate pulverizatoare, astfel trecătorii pot trece printr-o veritabila experiență olfactivă paradiziacă,  o pânză de mătase ce încearcă, și pentru  o vreme chiar reușește, să te facă să uiți că tu de fapt ești cu treabă prin oraș. Dacă treceți prin zonă nu-l ratați. Mirosul, zic.

Acum abia aștept să-mi vină parfumul, să-l folosesc, și chiar dacă nu voi reuși să topesc muntele de zăpadă din fața casei cu puterea aromei sale,  Paradise mă va încălzi și mă va bucura cu siguranță. Cred că-i minunat să porți aroma paradisului, oriunde te-ai afla.

P.S. Între timp mi-a sosit parfumul și e exact așa cum mi-am imaginat. 🙂

(Visited 98 times, 1 visits today)
MMA

Wow, Nina, frumos articol. De multe ori m-am gandit oare cum arata paradisul, dar niciodata nu asi fi stiut sa descriu mai bine ca tine. Bravo! Am sa caut si parfumul!
Va pup!

Sanziana

cate cuvinte pentru un simplu parfum! acum orice parfum as folosi va trebui sa ma transpuna In paradis. si pentru mine erau doar niste mirosuri placute…

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.