Luni după weekend

Deși mă așteptam la cel mai liniștit weekend de anul ăsta (se anunța căldură, copiii erau la țară la bunici, nu lucram sâmbata…), el s-a desfășurat exact pe dos.

Vineri seara primesc telefon de la țară și aflu că Iulia se văita că o doare în partea dreapta jos aproape de încheietura piciorului. Vorbesc cu mama, vorbesc cu copilul și hotărâm că-i treabă serioasă și că trebuie dusă la doctor că nu te joci cu apendicele.

Sâmbătă la 9 admiram în viteză holdele din Bărăgan în drum spre Brăila, unde mergeam să luăm copiii de la bunici, da copiii, pentru că Sonia nu voia să rămână acolo fără sora ei. În plus, cu ele la bunici era și verișoara lor, Mara, care spera să-și petreacă vacanța acolo cu Sonia și Iulia și pe care n-o puteam lasa singură la bunici, așa că sâmbătă pe la patru jumătate după amiaza, dupa aproape  500 de km parcurși, eram înapoi în București, ne pregăteam să mergem cu Iulia la doctor.

Prima și singura veste bună din weekendul ăsta a fost că nu-i probabil decât o alarmă falsă chestia cu apendicele, că acesta nu-i chiar inflamat, dar dacă o doare în continuare să mergem la consult și-n următoarele zile. Să vă mai zic că pe Iulia n-a mai durât-o nimic din clipa în care am ieșit de le medic?

Dumincă toată ziua le-am răspuns într-una la întrebarea: Mami când ne duci înapoi la țară? Nu vreți să știți răspunsul.

Aseară am dat o fugă la cumpăraturi înainte de vijelie și nu știu cum naiba am făcut că am ajuns acasă cu mai puține lucruri decât am cumpărat. Tind să cred că s-a întâmplat din prostia noastră, pe care însa nu mi-o explic 😀 , pentru că de furt nu cred c-a fost vorba, fiindcă imi lipsesc chestii gen dergentul de vase, pe care nu cred ca s-ar înjosi niciun hoț să-l fure. Încă.

Și ca weekendul să se încheie perfect, azi dimineață, coboram ca o floare cu petale roz,  scările de la ieșirea din birou, ținând în mână 3 căni și 4 lingurițe. Cum florilor prea multă apă le strică, când am atins cu papucul meu roz o treaptă încă udă după ploaia de aseară, s-a întâmplat ceva total explicabil, fizicește vorbind, și după două zbateri rapide de aripi, am aterizat cu fundul și picioarele ținute într-o poziție nefireacă și nu tocmai decentă, în singura băltoacă din curte.

Dar acum sunt bine, iar cănile sunt și ele salvate. 😀 O săptămână excelentă vă doresc!

(Visited 62 times, 1 visits today)

Related Post

ioana

e, na, dar crezi ca hotii n-au vase de spalat?
gandeste pozitiv, insa, in situatia data nu ai ce face, ti s-au furat sau le-ai pierdut, asta e. dar ia spune-mi ce-ai fi facut si ce-ai fi gandit daca te trezeai cu mai multe decat ai cumparat?!

Sorin

Eu unu’ cred c-ati uitat detergentul pe acolo, nu-i nimic fiindca o sa se mai intample intr-o viata de om. Faptul c-ai cazut, nu-i decat o intamplare funny atata timp cat n-ai patit nimic, nu te doare nimic si nu ai spart nimic.
In ceea ce priveste replicile zapacite ale fetelor, sa vezi cum o sa-ti aduci aminte cu placere de ele, cand vor fi maritate, pe la casele lor.
Asa ca Nina…viata e frumoasa !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

nina

@Ioana- hahah, n-as fi avut nicio problema, as fi crezut ca le-a luat sotul si el, probabil, ar fi crezut ca le-am luat eu. So, erau ale noastre. 😀
@Sorin- da, da, e frumoasa. E super acum cand eu stau in birou si vorbesc cu clientii si e ele le aud balacindu-se in piscina. 🙂

Carmen

Citind mi-am adus aminte cum mi-am operat fiica pe la varsta de 14 ani (simptome similare cu ale Iuliei); dupa analize de sange si ecografii minutioase la care am fost prezenta; avand un numar mare de leucocite s-a hotarat crearea fermoarului pentru extirparea apendicelui. Dupa, stupoare; un medic “cinstit” care ne-a explicat ca de fapt nu era inflamat apendicele ci pur si simplu avea un chist seros pe unul din ovare (pe care l-a extirpat – dar care trecea f. bine si cu tratament). Si uite asa a fost “cobai” ; celelate paciente micute nemaitrecand prin operatie. Urmarile operatiei au fost dezastruoase; in sensul ca in timpul operatiei a contactat un virus spitalicesc care ne-a bagat in spital peste aprox o luna cu un diagnostic dur: pneumonie atipica (un plaman si inima nu se mai vedeau pe radiografie….brrrr nu vreau sa ma mai gandesc prin ce am trecut).
La sistemul spitalicesc din ziua de azi …….. cu atat mai mult
Te sfatuiesc daca durerile persista sa ii faci o ecografie abdominala (cu insistare pe ovare); am auzit multe cazuri de chisturi seroase la aceste varste fragede.
Multa sanatate si o saptamana excelenta.

iYli

Oh, e bine cand totul se termina cu bine; ce povestesti tu nu sunt lucruri grave; eu am probleme cu un asa zis “admirator secret” care dupa ce a lasat flori pe geam a trecut acum la amenintari; un tip caruia i se pare ca orice articol as scrie ii este destinat lui. Ce sa mai spun?!

dojo

Uff, deci asta a fost un weekend de cosmar. Bine ca nu e grav cu aia mica, asta conteaza pana la urma. Ca vanataia de pe popou o trece 😀

nina

@iYli- adica el stie unde stai? OMG, nasol moment. Ce se face in cazuri de genul asta?

@Dojo- dap, trece, numai ca peste cativa ani n-o sa mai reziste oasele asa de bine, asa ca ar cam fi cazul sa invat sa merg. 😀

iYli

@Nina Sunt multe de facut. Deocamdata sper sa fi inteles de vorba buna, desi povestea tine de vreo doua luni. Nici nu vreau sa ii fac rau.

MMA

Bine ca Iulia e ok. Imi pare rau de fundul tau, se zice ca te mariti cind cazi, dar tu esti maritata….poate mai exista o alta superstitie si nu o stiu eu….

nina

@brontozaurel- da, exact, numai ca eu eram si Tom si Jerry. 🙂
@MMA- exista si-o alta explicatie, se zice ca esti cu capul in nori. 😀

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.