Numai mamă să nu fii

Ieri am plecat, ca o mamă responsabilă ce sunt, cu fetele la școală în întârziere. Astea mici, eu le zic în continuare așa deși nu mai sunt chiar mici, aveau fiecare câte 2 lei pe care cu maturitatea specifică vârstei voiau să-i investească în câte-o merdenea.

În apropiere de școală e o patiserie și cu toată întârzierea am zis că nu-i bai să ne abatem un minut, două la patiserie. Am tras mașina lângă bordura din fața coșmeliei cu pateuri și fetele au zbughit-o la coadă. Cred că-i singurul loc la care încă e coadă în țara asta, dacă nu punem la socoteală supermarketurile în perioada sărbătorilor. În timp ce ele se ocupau de achiziție, eu în mașină citeam e-mail-urile și încercam chiar să răspund unora dintre ele.

La un moment dat ușa din spate se deschide și aud voci: “Hai că mi-am luat.” “E prima dată când îmi iau merdenea la pachet.”, chestii din astea, dupa care aud din nou ușa închizându-se. Pun telefonul deoparte, îmi leg centura, pornesc motorul, dau semnal, mă asigur și plec. Ca să ajung la școală trebuia să fac și o manevră de întoarcere. Când eram pe mijlocul stărzii încercând să întorc cât se poate de regulamentar într-un loc unde manevra asta e interzisă, o aud pe Iulia din spate zicând:

– Mami, tu ai plecat, dar Sonia nu a venit. 

Mă uit în spate, un singur copil. Hait, întoarcem din nou la fel de regulamentar. Cum mă să plec fără să mă asigur că-s amândoi copiii în mașină? Cum? Am ajuns în maxim un minut la locul în care staționasem mai devreme, loc unde acum era Sonia ținând în mână punga ei cu merdenea la pachet și având pe față o expresie pe care o mamă n-ar vrea s-o vadă niciodată pe chipul copilului ei. Când a deschis ușa la mașina a spus atât:

Mami, e ultima dată când eu mai merg cu tine undeva.

 A urcat apoi și n-a mai scos niciun cuvant. Bag seama că o supărase și faptul că eu cu Iulia râdeam cu gurile până la urechi când ne-am întors dupa ea.

Noroc că aseară am fost cu toții la film, pentru că Miruna s-a gândit că merităm asta, și-am îmbunat astfel copilul. Am văzut Mamici pentru Mate, care i-a placut până și lui tati. Filmul are o morală foarte mișto, nu v-o spun, mergeți de-l vedeți. 🙂

(Visited 157 times, 1 visits today)
Copila blonda

Serios? Ma bucur ca v-a placut.

Si, vezi, de asta e bine sa ai doi copii, ca unul sa observe cand celalalt lipseste! :p
glumesc, stai linistita. Sunt unele mame care pleaca si nu se mai intorc deloc.

nina

@Copila blonda- mai grav e ca pe mine m-a bufnit rasul cand am vazut ca lipseste in loc sa ma ingrijorez. Oricum patiseria era aproape de scoala si drumul pana acolo pe jos e pentru ele ceva obisnuit. 🙂

nina

@bragarub- bine ca ai tu frumos in casa. 🙂

@Anka- stiu, e ras de mama responsabila. 😀

@Wonderbaby- hahaha, imi inchipui ce fata ai facut cand ti-a atras atentia baiatul de la benzinarie. :))

Monica

Si bine ca Iulia n-a suferit cine stie ce blocaj si ti-a spus cat inca nu erati departe ca ii lipseste o surioara la inventar!

nina

@capca1- da, cred ca asta-i explicatia. 🙂

@Copilu- hahaha,buna asta cu internetul. 🙂

@Monica- din contrac, cred ca Iulia intentionat a tacut din gura ca sa-i faca o farsa Soniei. 🙁

Isolda

Eu chiar am crezut c-ai luat alti copii ….:)Da,sunt optimista de obicei .:)

Mie mi s-a intamplat o chestie haioasa cu niste ani in urma cand ….o lalaiam prin munti …alaturi de un amic de coraçon…si la un moment dat,pe niste drumuri de care nici Dumnezeu nu-si mai amintea am vazut un cuplu cam lesinat de atatea drumetii .
Amicul meu ma intreaba din priviri “ii luam ?” Ii luam cum nu….ca doar suntem oameni de omenie…
Bun,s-au urcat in masina si dupa vreo 4-5km,fara sa ma intorc, ii intreb cam unde le-ar conveni sa-i lasam
No,si atunci aud in engleza c-ar fi super ok daca i-am putea lasa undeva pe langa Curtea de Arges .
Nu-ti imaginezi ce soc a fost pe noi!! luasem la ocazie 2 studenti englezi:) Care nu vorbeau o iota romaneste si cu care am ramas amica si-n ziua de azi.
Deci da…nu esti singura aiurita din univers .:)

Oana

Eu m-am dus odata cu un nenea cand eram mica, l-am luat de mana si am plecat, fara sa ma uit la el, crezand ca-i tata. Si aveam vreo 5 ani si eram la mai bine de 1000 de km de casa. Ai mei erau sa faca infarct cand au vazut ca nu-s. M-au gasit imediat, norocul lor ca nenea era de treaba si s-a prins si el ca nu-s pruncul lui :)).

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.