Azi sunt bucătăreasa familiei, aşă că am mai puţin timp de scris. În consecinţă vă invit pe toţi să-mi spuneţi dacă brontozaurel a fost un copil rău sau doar şi-a dat în petec în povestea asta cu pisicuţa. Spun “a fost” pentru că veţi vedea, ştie să facă şi fapte bune. 🙂
Month: January 2010
Expertul meu în finanţe personale
Cum ar fi să avem fiecare câte unul?
Eu cu banii mei nu mă înţeleg. Îi închin, îi descânt şi tot mi se strecoară printre degete.
M-aş descurca în schimb, cu banii altcuiva. Nu, nu să-i cheltuiesc eu pentru mine. Nu mulţumesc! Dar cred că i-aş administra pentru cel căruia îi aparţin de drept, cu mult mai mare grijă.
Dacă îmi spune cineva că deşi le intră în casă în fiecare lună 2500 lei, sunt doar doi, au o rata la banca de 400 lei/luna, tot nu le ajung banii, îi sfatuiesc să apeleze la mine. 😀
Fetelor, asa da…
Abia astept ca asta sa devina realitatea de zi cu zi. Va dati seama cat timp am economisi?
Iarna in bascheti…
… sau in adidasi. Acestia din urama sunt la putere, mai ales cei cu talpa subtire.
Eu cred ca traiesc in alta lume. In lumea mea, iarna, mai ales pe zapada, se poartă cizme sau ghete, daca se poate imblănite.
De doua zile, de cand vin cu tramvaiul, vad adolescenti, pe care recunosc ca-mi place sa-i privesc. Sunt tineri, frumosi si la ce-ati vrea sa ma uit, la mosi si babe? No… Ma uit la fete si baieti de liceu. Cum se poarta (asta-i alta discutie), cum arata si ce poarta.
Drumul spre şcoală
Căciula îi acoperea fruntea aproape în întregime. Ochii pe jumătate deschişi pe jumătate fardaţi încercau să găsească poteca, o misiune oarecum dificilă pentru că poteca nu exista, dar se putea face uşor. Pui pas dupa pas prin zăpada pufoasă şi-i gata poteca.
În spatele ei, două mogâldeţe cu cizmuliţe până la genunchi şi fularele trase sub ochi, călcau pe urmele mari, lăsate de bocancii mamei. Încă nu se luminase complet.
……………………………………………………………………………………………………………
Despre nimic
Adevarul este realitatea, trecuta prin putul gandirii fiecaruia dintre noi. Deci adevarul nu este nicidecum doar unul. E, asa cum spune oricine nu are idee despre ce e vorba, “undeva la mijloc”.
Nu stiu de ce am scris textul de mai sus. 😀
Crucea
Nu-mi amintesc sa fi avut de facut vreun proiect impreuna cu colegii mei in clasele I-IV. Dar asta era pe vremuri, cand am facut eu scoala. Acum e altceva, pe astia mici ii vrea tara destepti si ii antreneaza inca de pe acum.
Au avut fetele de facut in weekend un proiect la religie. 😀 O lucrare la care trebuiau sa participe 4 copii. Unul a racit, deci s-au strans restul de trei sambata si au lucrat cateva ore (Carton, de unde luam carton? A adus cineva lipici? Decupeaza tu Iulia! Sa scrie cineva crucea! Hai ca ti-a iesit bine! Unde sunt pozele cu Maica Domnului? Pe care o lipim sus? etc.) Lucrau cu mare entuziasm si imi era mai mare dragul sa-i ascult.
Dupa ceva timp au iesit din camera cu mandrete de proiect pe care mi l-au adus sa-l vad si sa-mi dau cu parerea. Era o cruce mare de carton. Muncita. Muncita bine. Avea poze cu icoane lipaita pe ea si in mijloc avea o alta cruce mica, desenata de ei si lipita pe carton cu fundul in sus. Le-am zis ca-mi place lucrarea dar ca trebuie sa rasuceasca crucea mica pentru ca n-au lipit-o corect. N-au vrut. Au zic ca o lasa asa ca din greseli se invata.
Bug Mafia
Ca orice copii normali si fetele mele asculta muzica.
Daca acum cativa ani cutiutele muzicale erau preferatele lor, acum gusturile s-au mai schimbat si le place Loredana, Rebelde si alte chestii de genul acesta.
Aseara ascultau melodia asta. Le-am intrebat cine o canta si mi-au raspuns:
Babe destepte
Cunosc multi mosi si babe, poate si pentru ca ma apropii cu pasi mari de generatia lor. M-am invatat cu ei si incerc sa le inteleg toate metehnele si credeti-ma trebuie sa fii un om foarte intelegator ca sa-ti iasa.
Asa ca, avand ca oaspeti trei mosi si doua babe, nu conteaza cu ce ocazie, am zis ca-i misto sa-i provoc la o discutie si sa le fiu moderator. Ce spuneti voi…. a iesit de pomina: citeste mai departe
Sa ma duc, sa nu ma duc…
Pentru ca am inceput saptamana cu o leapsa, hai sa incheiem tot asa si cu asta, gata cu lepsele. Calator prin oras ma provoaca sa scriu despre cat de usor e sa ma scoti undeva. 🙂
Inainte sa ma inviti in oras/la un eveniment restrans/la discutii/la whatever ar trebui sa stii ca:
- nu ies decat cu oameni care-mi plac, dar in general imi plac oamenii. 🙂