Ca orice slujbas care se respecta, am pus azi ceasul sa sune la 6.00, ca sa ma reobisnuiesc cu raul. :D Dupa ce i-am dat scurt alarmei doua amanari, in cele din urma ma urnesc.

Nu mi-a luat mult sa-mi intru rol (doar ce mi-am dat cu apa rece pe fata) si sa calc doua camasi, sa trezesc doi copii, sa pregatesc micul dejun, sa ma imbrac sa pieptan trei capete cu parul lung, la doua sa le fac si codite, etc.

Afara ninsese. Eu, la fel ca autoritatile, aflu mai la sfarsit. Noroc ca masina se odihnise in garaj 10 zile si am plecat in tromba, cu catel cu purcel, inspre scoala si serviciu.

Ajungem cu bine la scoala, aproape chiar prea bine, drumurile arata mai bine decat se vad din casa,  las fetele si dau sa plec. Masina nu vrea sa mearga in fata. Eu fata desteapta, dau un pic cu spatele si pornesc. De data asta merge numai ca trage tare dreapta si face un zgomot ciudat. Opresc. Stiu ce are ca doar nu conduc de ieri de azi. Ma dau jos sa ma conving. Da, da, am dreptate. E pana pe dreapta fata. Pomii erau plini de zapada, trotuarele pline de copii frumosi, care veneau la scoala si se bucurau de albul din jur si eu ma uitam pierduta la pana mea de inceput de an. Deci da.

Bineinteles ca il sun pe Sorin, bineinteles ca el vine sa ma ajute sa fac pana (multumesc!), bineinteles ca asta n-a reusit sa-mi strice buna dispozitie de inceput de an. Singurul inconvenient este ca acum masina merge cu rezerva care, nu exagerez, arata ca o roata de motocicleta. Deh, trecem noi si peste asta.

Spor la munca si voua!

21 Responses to “Pana inceputului de an”

Leave a Reply

faptebunefapte rele

imi place
sustin blogosfera feminina
Spune NU drogurilor!
Cele mai citite