toane

Archive for Mai, 2009

In fiecare an, in data de 31 Mai se sarbatoreste in intreaga lume ziua mondiala fara tutun.

Anual  exista si un slogan al acestei zile, care se vrea cat mai stimulator si mai de efect, pentru a sensibiliza fumatorii. Cel mai mult mi-a placut cel din 2004, care suna asa “ Tutunul si saracia“.

Mi se pare cea mai crasa lipsa de bun simt din partea unui parinte de exemplu, sa fumeze in timp ce copilul sau  merge la scoala fara carti, caiete sau pixuri, pentru ca in familie nu sunt bani pentru asa ceva. Sunt familii de genul asta in care ambii parinti fumeaza. Nici nu ma mai gandesc la mediul senatos in care cresc copii aia, ma gandesc doar de cate sunt ei privati pentru ca mama si tata sa aiba bani de tigari.

 Stiti cat costa un pachet de tigari pe care acesti oameni  il cumpara zilnic pentru a-si satisface un viciu?  6, 7 lei. Nu am nimic cu oamenii care fumeaza si care isi permit asta. Cand spun isi permit, ma refer din punct de vedere medical si abia apoi financiar. Am inteles ca fumatul este o placere. 

Nu vreau sa intru in polemici, am multi prieteni fumatori, insa nu-i cazul tipului din capatul strazii care isi ia zilnic tigari pe datorie ( Kent ) si in ziua de salariu lasa la buticul de langa el 300  din aia 600 pe care ii ia. Bine macar ca el nu bea.

Am asteptat weekend-ul asta inca de la inceputul saptamanii.

Luni dimineata, in pat, inainte de a deschide ochii ma gandeam “Ce bine ca azi e sambata si urmeaza doua zile libere, frumoase…”.  Apoi pe masura ce ma trezeam la realitate gandeam “Ah, nu e inca sambata, abia vineri, da’ lasa ca trece repede vineri..”. Cand mi-am dat seama ca de fapt e luni,  :(  am avut asa o senzatie ca mai sunt 14 zile pana la primul sfarsit de saptamana.

Da’ uite ca au trecut si chiar daca au fost doar 7 zile, tot se cheama ca le-am umplut pana la refuz ba cu una, ba cu alta. 

Miercuri  am fost cu fetele la o cafenea din centrul vechi al Bucurestilor. Stati bre ca nu le-am dus pe Sonia si pe Iulia la  cafenea inca. Am fost cu Beti cu Coana zoitzica  si cu Natalia. Mai tarziu au aparut si Raluca cu Florin, pe care atunci i-am cunoscut si care sunt foarte misto,  insa am ramas putin cu ei, pentru ca ma asteptau monstrii acasa.  Altadata stam mai mult sau veniti voi de la inceput.

In alta zi (joi) m-am intalnit intalnit in sfarsit cu Criserb sa facem schimbul asta de CD-uri. Bineinteles ca am uitat sa-i spun omului, ca eu la Spark nu pot asculta decat CD-uri audio si el, ca sa-mi faca un bine, mi-a dat cel mai misto DVD cu muzica posibil: “top 1000 of last 30 years”   Pana la urma m-am descurcat, l-am pus pe fo 4 CD-uri audio si o vreme o sa am ce asculta.  Folosesc si DVD-ul de la el,  in cealalta masina.

Aseara ca de obicei am facut gratarul de vineri, la care toata lumea m-a amenintat ca apare cu bere cu prajituri. Nu au venit, asa ca n-am avut nici ce bea (pana la urma ne-am lipit de o sticla de suc), nici desert ( floricelele de porumb nu se pun).

Acum ca veni si weekend-ul, vreau doar ca vremea sa tina cu noi si ne odihnim cat putem. Enjoy!

Chestia asta cu caderea parului nu-i deloc o gluma, mai ales pentru  barbati, care se confrunta cu ea mai des.

Desi fetele ce sa zica, ii  lauda  (vai draga ce sexi esti asa chel!), ii  imbarbateaza (chelia iti scoate mult in evidenta frumusetea ochilor), nu vezi prea des, barbat mandru de chelia lui. Cu totii incearaca inca de la primele semne, mai intai sa-si ascunda (vezi suvita lu’ Basescu) si apoi sa-si trateze,  chelirea.

Rares este un prieten bun, care se stie el, dar caruia nu-mi permit sa-i dau numele real, pentru ca e rau si a zis ca ma urmareste si-mi face farmece daca scriu de el.  

Are insa un  puternic inceput de chelie, care face obiectul glumelor mele proaste de fiecare data cand ne vedem. Nuuu, nu rad de raul altuia, departe de mine gandul asta, insa lui ii sta rau de tot, de fapt ii sta oribil. Ce bine ca nu citeste asta si chiar daca citeste n-o sa-si dea seama ca am scris de el, fiindca i-am schimbat numele, nu-i asa? 

Rares cand a vazut ca-i cade parul, in loc sa se tunda ca orice om normal, sa incerce sa-si regenereze parul, s-a hotarat sa nu-l mai spele perioade lungi de timp. Pesemne ca observase ca-i cad la spalat multe fire si s-a hotarat sa-si spele parul mai rarut ca-i mai dragut. In prima faza a avut un oarecare succes, in sensul ca de la jeg,  firele murdare se lipeau intre ele si cele sanatoase le tineau pe cap si pe cele bolnave. Aa, nici nu se mai pieptana. Se plangea ca si  la pieptanat ii cadeau fire si a renuntat.  

Intre timp si-a pierdut multi prieteni, pentru ca vedeti dumneavoastra, nu suporta sa-i spui sa se spele, mai bine nu se mai intalneste cu tine. El zice ca urmeaza un tratament, chiar daca asta il transforma intr-un slinos.  Aha, si nici nu se tunde, are parul lung, nu v-am spus?  Vi-l imaginati? 

Face asta de vreo  opt- noua luni. Parca s-a uratit si la fata din cauza asta, desi era baiat dragut. Inainte, cand merergea la concerte rock, dadea  din cap. Acum insa nu…Degeaba se chinuie, pana si Mos Craciun i-a adus o masina de tuns.

Daca totusi se recunoaste ce ma fac? Ii spun ca m-am laudat un pic cu tratamentul lui impotriva caderii parului: fara apa, fara pieptan si fara foarfeca, evident.

 In viata te desparti uneori de prieteni vechi si cu timpul iti faci altii noi. Dintre cei care pleaca toti ti-au fost intr-un fel alaturi, la bine si la rau o lunga perioada de timp. Cei care vin si ei te vor insoti o perioada din viata ta.

La fel e si cu firele de par. Unele pleaca dupa ce ti-au stiut si bucuriile si supararile, altele vin sa te sustina de acum, la bine si la greu. 

Problema apare atunci cand un prieten vechi plecat, nu este inlocuit cu altul nou sau cand in locul unui fir gros si frumos de par care cade, nu mai apare nici macar unul subtire si alb. Atunci or’ ajungi ca Rares  (nu te supara, nu esti o cauza pierduta) ori te bagi la un tratament adevarat.

Indiferent daca ai sau nu probleme cu parul, ai grija totusi, sa-ti pastrezi prietenii vechi.

Acest articol este scris pentru concursul organizat de Dgeneration.

Si acum serios vorbind….daca stii pe cineva care are probleme cu caderea parului, recomanda-i siteul Aminexil .

Rares mama, se aude acolo la tine?

Mi-a adus aminte dimineata un coleg, in contextul unei discutii despre telefoane, de inceputurile telefoniei mobile in Romania. Companiile se chemau pe atunci Connex si Dialog. Si-au tot schimbat denumirea intre timp si s-au mai desteptat.

Ne-am amintit de cele trei secunde in care nu erai taxat. Moama ce conferinte se faceau pe mobil fara sa te coste nimic. In camin convorbirile telefonice intre studenti sunau asa:

A1- Ce faci?

B1- Bine, tu?

A2- Sunt acasa.

B2- Vin si eu.

A3- Ia paine.

B3 – Am luat.

A4 – Mai ai?

B4 – Ce?

A5 – Bani.

B5- Da.

A6- Ceva bere?

B6 – Sa iau?

A7- Da bă.

B7- Maria?

A8 – Ce-i cu ea?

B8- A venit?

A9 -Nu cuaie.

B9- Da vine?

A10- Nu stiu.

B10- Sun-o tu.

A11- Ok  dude.

Cost convorbire, zero lei. Era un fel de mess pe mobil cu limita de cuvinte, mai apoape de twitter poate.

Urma apoi o convorbire cu  Maria, care la randul ei mai vorbea cu o prietena. Toti aveam mobile si nimeni nu consuma nimic. Era belea. 

In viata fiecaruia dintre noi vine o vreme cand ne privim in oglinda si constatam diverse.

Sa luam ca exemplu imaginea  de mai jos:

Fata  din poza (nu stiu cine e, nu o cunosc, am furat imaginea de pe net ) se uita in oglinda si isi aminteste cum era acum cativa ani. Pentru ca nu avem o fotografie cu tot corpul o sa ne limitam la fata. Ce schimbari vede ea  fata de, sa zicem acum 15 ani?  Foarte putine, in sensul ca ea s-a vazut zilnic de atunci si e obisnuita cat de cat cu trasaturile. Chiar  si asa insa, isi da seama ca cel mai mare defect al fetei in cauza, sunt cearcanele. Nu-si mai aminteste daca le-a avut dintotdeauna, insa au fost acolo in ultimii 5-6 ani, accentuate acum si de cateva riduri, aparute ca din senin.

Nu s-a gandit niciodata la marirea buzelor, insa un tratament al ridurilor din coltul ochilor si al celor dintre gura si nas, ar fi cazul sa fie luat in calcul.

Voi probabil ca mai vedeti multe alte nereguli (special am facut poza mare, ca sa puteti sari voi cu gura).

Fata din imagine nu-i o vedeta, cariera ei nu depinde de felul in care arata, din fericire nu are nasul stramb  (desi te-ai gandi un pic la asta daca privesti poza cu atentie), se simte bine in pielea ei si are deja un sot bogat.   La un tratament cu rondele de castraveti pe cearcanele alea, s-ar baga insa imediat.

Exista totusi persoane care au intr-adevar nevoie de medicina estetica. Fie ca sunt oameni cu defecte faciale mai mici sau mai mari fie sunt persoane publice, vedete care au nevoie sa arate perfect, pentru a ne multumi pe noi, oamenii de rand, atunci cand isi fac aparitia live sau in ziare si reviste. Cu totii mai devreme sau mai tarziu se gandesc sa ia masuri.  Pentru ei, esteticieni  si oameni de stiinta deopotriva, pun la punct tratamente performante in urma carora, cei care le urmeaza se transforma, se simt mai bine si au mai multa incredere in ei. Oricat ati fi de carcotasi, felul in care aratam conteaza. Pentru unii mai mult, pentru altii mai putin, insa aspectul fizic este un factor important al vietii noastre.

Daca vedetele au inteles ca au nevoie de aceste tratamente si sunt la curent cu toate noile descoperiri in domeniu, ceilalti, care au vrut toata viata sa ajunga la un specialist de gen, care sa le ofere alternative de tratamente pentru problemele lor, nu indraznesc sa faca pasul. Majoritatea sunt inca reticenti cand vine vorba de medicina estetica.

Traim niste vremuri in care, sa corectezi ceva nu mai implica riscuri majore si saptamani de refacere in spital. Micile corecturi dureaza cateva minute si nu necesita spitalizare. Acum se pot corecta defecte pe care cu ceva timp in urma nici nu concepeam ca le-am putea face cumva sa dispara.  Sunt fete (si baieti) care au suferit  de forme severe ale acneei, ce a lasat pe fata lor urme vizibile. Daca acum 15 ani trebuia sa mergi in State si sa platesti bani grei pentru un tratament profesional, acum toate acestea se pot face si la noi. Ridurile, cearcanele, petele de pe piele, pentru ele exista acum tratamente, mai simple sau mai complexe dupa nevoia si buzunarul fiecaruia. Sunt toate la indemana noastra mai rapid ca niciodata, important este sa-ti pese cum arati, sa fii impacat cu tine si daca tu consideri ca e cazul, sa ceri neaparat sfatul si ajutorul unui specialist.

Acest post este moderat de  estetician dr. Iancu Morad, unul dintre cei mai solicitati medici din domeniul esteticii de la noi din tara, care daca va fi cazul o sa raspunda intrebarilor noastre referitoare la noile tratamentele folosite de medicina de specialitate.

Stiu ca voi sunteti toti aproape perfecti, insa v-ati gandit vreodata ca unul sau mai multe defecte vizibile pe care le aveti pot fi corectate mai usor decat credeti? Aveti idee cum se foloseste botoxul in tratamentele estetice? Ati avut vreodata ocazia sa puneti intrebari unui specialist, in legatura cu problemele pe care le aveti?

Bine, sa zicem ca problemele sunt  ale prietenilor si cunostintelor voastre, i-ati sfatui sa ia masuri daca i-ati vedea usor complexati?

Recunosc ca atunci cand cumpar un cadou pentru un copil as opta oricand pentru  carte in locul clasicelor jucarii.

Nu zic ca asta e un lucru bun daca se exagereaza in directia asta, insa pe mine ma mai tempereaza sotul, care imi zice  “daca chiar vrei sa se bucure, i-ai si-o jucarie”.    Eu cred ca un copil  se va bucura si de carte, numai ca nu atat de mult si nu atat de repede cum o face atunci cand primeste ceva de joaca.

Acestea fiind spuse, se intelege ca Iulia si Sonia au in egala masura si carti si jucarii. Bine, au mai multe carti dar au si jucarii.

Ieri au facut copiii de pe strada noastra un targ de schimb de jucarii. Au dus si ele fiecare cate o jucarie si am fost curioasa sa vad cu ce se intorc (sau daca se intorc cu ceva).

Mare mi-a fost mirarea si bucuria si mandria si nu mai stiu ce sa mai zic, cand le-am vazut venind cu o carte. Si nu cu orice carte. Cu o culegere de texte literare pentru clasa a III a pe care dadusera ambele jucarii cu care plecasera.

Bucuria mea a mers si mai departe, cand am vazut ca ele chiar au inceput sa lucreze din ea si si-au luat treaba foarte in serios.

Numai ca, orice lucru bun are un sfarsit. In mai putin de o ora se certau pe ea si fiecare o vroia pentru sine.  S-a lasat cu plansete si pedepse, insa pana la urma lucrurile s-au linistit si culegerea va fi o zi a Soniei, o zi a Iuliei.

A inceput saptamana intr-un ritm care ma face sa-mi vajaie capul tare de tot.  Sa fie oare din cauza ca in weekend, am refuzat sa ma gandesc la ziua de luni? O Doamne!

Nu numai ca e haos, dar parca nimic nu se rezolva, totul este o continuare a problemelor existente sau o noua problema. Oare cat o sa tina treaba asta?

Cred ca e din cauza ca-mi trebuie concediu. Se presupune ca o sa vina si asta, insa mai e ceva pana atunci si daca nu rezolv ce-i de rezolvat, degeaba imi iau concediu. O sa-mi sune telefonul tot ca la serviciu, doar ca eu o sa fiu la iarba verde sau unde oi pune cortul anu’ asta. V-am spus ca vreau sa plec in concediu cu cortul anu’ asta? Va spun acum,    dar o sa detaliez intr-o zi.

Of iar vin mail- uri.  Unde naiba e criza aia despre care vorbesc toti si din cauza careia ne-au scazut noua salariile?

Aglomeratie mare in dimineata aceea mohorata, de toamna tarzie. Ruxandra se grabea spre intalnirea ei importanta, fara a baga prea  mult in seama vremea.
Era imbracata bine si avea undeva pe dedesubt vesta ei norocoasa. Spera sa o ajute si azi, asa cum facea de cativa  ani buni incoace.

 Isi amintea cum o ajutase prima data, cand imbracand-o s-a considerat frumoasa si a indraznit sa intre in vorba cu Dragos. De atunci au devenit incet, incet prieteni iar dupa cateva luni a inceput si povestea lor de dragoste.
O mai ajutase vesta si in alte momente si credea cu tarie ca o va ajuta si azi.

 Profesorul de marketing ii spusese de postul asta liber, de la o agentie mare de publicitate. El considera ca Ruxi este potrivita pentru job, talentul ei la desen si imaginatia debordanta, trebuiau sa inceapa a fi exploatate cumva.                  
Nici nu si-a dat seama cand a sosit metroul si a pornit in viteza spre centru. Ruxandra a vazut un loc liber si s-a asezat. Asculta muzica in casti si nu era prea atenta la ce se intampla in jur.

 Remarca totusi o tanara ce statea pe scaunul din fata ei. Sa fi fost cu cativa ani mai are decat ea. Era de  o frumusete ce te lasa fara cuvinte, frumusete accentuata nu atat de imbracminete care de altfel era impecabila, cat de atitudinea sa. Statea pe scaun tinandu-si geanta pe genunghi, Read the rest of this entry »

Stelian ne invita  ca sambata, de la 22.05  sa urmarim pe Antena 3,  emisiunea Reporter special.

In urma cu doua saptamani am mers impreuna cu jumatatea (care tocmai fusese suav invitat)  la o prezentare de genul asta. Cum  ii eram datoare (il mai carasem si eu pe el alte dati, pe unde nu era tocmai incantat sa mearga ) si cum stiam ca sistemul functioneaza cu succes in lume, am zis sa-mi mai sterg din datorii si m-am dus.

Desi ce ziceua ei acolo era fantastic, au fost multe multe semne, care iti dadeau de gandit. Nu existau pliante cu care sa poti pleca acasa, nu ti se spunea cum poti intra in sistem daca te hotarasti peste ceva timp sa o faci, nu aveau nici macar o carte de vizita, iar premiile de la tombola, guess what, or sa ni le trimita ei acasa, candva.

Ideea este ca ne-am pacalit suficient pierzand cateva ore bune acolo, dar  eu is multumita ca nici macar Sorin (sotul zic), care e mana larga si se incanta repede, n-a schitat de data asta nici un gest. Ba inca, a fost mai circumspect ca mine.

Oameni buni, escrocii sunt printre noi si sunt mai multi ca niciodata.

1965 : Debutează la Televiziunea Română, emisiunea „Teleenciclopedia” -record de audienţă până în anul 1990.

Emisiunea copilariei nostre. Ne strigau parintii de la joaca “Incepe Teleenciclopedia, veniti repede” sa nu cumva sa pierdem ceva, si noi alergam de duduiau scarile blocului  sub talpile noastre. Asociez in continuare vocea lui Pitis si a Sandei Taranu cu emisiunea asta. Am invatat multe lucruri despre pasari, animale, pictura si oameni celebri, etc.

Imi aduc aminte de o emisiune in care era pezentat scorpionul. Imi tot spunea mama ca eu sunt Scorpion, dar nu vazusem niciodata unul. Recunosc ca atunci cand l-am vazut cum arata, am fost cam dezamagita. Eu ma asteptam sa fie mare si puternic. Mi-a explicat mama atunci ca puterea cateodata, nu are nici o legatura cu marimea, desi legile fizicii spun altceva.

By the way, mi-a fost foarte draga intr-o vreme emisiunea asta, acum n-am mai urmarit-o de mult., insa daca mi-ar spune cineva vreodata “Incepe Teleenciclopedia” as fi cel mai incantat telespectator.