Cand plang…

Au fost vremuri in care, se spunea despre mine ca sunt o plangacioasa. Plangeam daca ma certam cu fratelo, plangeam de ciuda cand luam o nota proasta, pangeam ca nu am telefon fix acasa, plangeam cand nu primeam cadoul fix de ziua mea ( chiar daca il primeam cu o zi inainte ­čśÇ ) , plangeam…. Cand ma opream, eram aproape impacata cu situatia, imi recapatam fortele, si ii bagam fratelui meu toate hainele din sifonier in cada plina cu apa, ma puneam pe invatat si notele proaste se indreptau, dadeam nr. de telefon al vecinei mele si ziceam ca e al meu, si cu timpul, cadoul s-a obisnuit sa vina fix de ziua mea ­čÖé

Nu mai sunt o plangacioasa, dar mai plang si acum cateodata. Asta imi aduce aminte ca sunt om, ca imi pasa, si ca desi┬á se spune ca rasul face bine la sanatate, cateodata e bine sa lasi lacrimile sa-ti curga….