In drum spre scoala

Fiecare dimineata este pentru mine, ca povestea unui scriitor, care vrea sa-si inceapa romanul, scrie prima pagina ( o ia de dimineta), dupa care o rescrie de nenumarate ori, pastrand personajele ( mai adauga din cand in cand cate unul nou, vanzatorul de la magazin, mama unui coleg, domnisoara invatatoare, etc. ) si schimband pe ici pe colo povestea, fara a modifica insa firul epic. Se pleaca tot de acasa, se ajunge tot la scoala. Dar cum?

Ne trezim dimineata in jur de 7, ne spalam ( nu mereu – cateodata o intreb pe Iulia cand o vad gata mai devreme ” Pe dinti te-ai spalat?” si ea imi raspunde ” Nu, dara macar sunt gata prima 😀 “) , mancam ceva ( nu mereu – ca abia apuc sa fac sanviciuri, daramite sa le mai si mananc) , ne imbracam ( mereu ) si plecam .

Azi dimineata, eram in faza de “plecam”, ceasul era 7.55 ( la 8.00 incep orele)  cand isi aminteste Iulia ca nu are foarfeca si lipici pentru abilitati practice.  Aha, nici Sonia nu avea. S-au dus amandoua in atelier la mama si au iesit invingatoare fiecare cu foarfeca si lipici in mana. Mai avem doar sa ne oprim la Manus ( un magazin din cartier) sa luam doua caiete de matematica si gata, pornim in tromba spre scoala. Nu apucam sa iesim de la noi de pe strada ca Iulia, schimbata la fata, imi spune ca a uitat cartea de romana si ii trebuie neaparat.  Am intors dintre doua masini si am ajuns din nou in fata portii. Trecuse de 8.00 . Si-a luat cartea din casa si am plecat direct spre scoala. In drum ( bucurie mare) ne-am intalnit cu domnisoara invatatoare, care venea si ea spre scoala intr-un suflet. Am luat-o cu masina si pana la scoala mi-a spus ca se simte rau si nici n-ar mai fi vrut sa vina la serviciu, ca a ajuns-o oboseala ( si e fata tanara, ce-o sa faca cand o fi ca mine?). Dupa ce i-am spus ca noi am intarziat din cauza ca Iulia ( si Sonia ) isi uita lucruri acasa, le-a facut si ea teoria chibritului  dupa care, au coborat impreuna in fata scolii. Le-am urat o zi cat mai buna la toate trei si am plecat spre serviciu.

P.S. Cand am parcat masina in fata firmei, pe scaunul din spate era o foarfeca si un lipci 😀

(Visited 34 times, 1 visits today)
nume de cod 29

Dar recunoaste ca ai zambit!
Esti norocoasa sa ai doua fete minunate, care iti fac viata mai frumoasa decat ti-ai imaginat-o.

iulia

Dar recunoaste ca ai zambit. I-a zi adevarul, mai stii la gradina zoo ce am vazut atunci ( cand scapase leul) ce ai face daca ar fi adevarat, i-a zi .

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.