Toane

valiza mea cu amintiri

Toane - valiza mea cu amintiri

Am fost la #skirtbike

Am fost duminică la skirtbike, evenimentul anual al biciclistelor chic, și a fost foarte frumos, nici nu știu când s-au dus cele 6 ore petrecute acolo, din care 3 am pedalat continuu.

Am plecat de acasă singură, de nebună, după ce Sorin a motivat că nu vrea să meargă pentru că este o întâlnire a fetelor, Iulia nu mai are bicicletă și oricum făcea altceva, iar Sonia, deși în ultimul moment, când m-a văzut pe mine că vreau să plec, ar fi mers și ea, n-a avut cu ce, că avea pană la bicicletă.

Am făcut o oră pe drum pentru că am mers foarte lejer, iar întâlnirea biciclistelor a avut loc anul acesta în parcul Tineretului, la intrarea de lângă Palatul Copiilor. Era acolo…o nebunie. În sens bun, desigur. O mulțime de biciclete frumoase care mai de care mai dichisită și pregătită pentru paradă. La fel și fetele. La fel și atmosfera. Muzică, soare, culoare, biciclete, ce-ai putea să-ți dorești mai mult într-o duminică după-amiaza?

Cum eu venisem singură și colega mea de ”bancă”,  Andreea, venise tot singură, și tot de prin Pantelimon, am ținut aproape una de alta și-am mers împreună și pe timpul paradei și, mai târziu, pe drumul spre casă.

Plimbarea pe biciclete, adică parada propriu-zisă, a început la ora 17 și coloana de biciclete (care s-a întins pe km mulți, spre enervarea ”șoferilor de duminică”,   cred că anul viitor nu mai primim autorizție) a pornit-o pe traseul Tineretului- Unirii-Universitate- Piața Muncii- Drisor și s-a terminat în același loc de unde a început, adică la Palatul Copiilor.

Au urmat întreceri de tot felul, gen ”cele mai înalte tocuri”, ”cea mai lungă fustă”, ”cele mai cool buline”, apoi alte concursuri  legate de cunoștințe despre skirtbike, aici am câștigat eu tricoul, că vorba aia, am fost la 5 din cele 7 ediții, deci ar cam trebui să știu. (dovada 1, dovada 2, gata, nu vă mai arăt nimic).

M-am întors de  la Festivalul biciclistelor cu multe chestii, printre care o super-frumoasa sonerie pentru bicicletă (sau îi spune claxon?), o brățară cu bicicletă, un tricou câștigat la un concurs interactiv, tricou ce și-a găsit adevăratul stăpân abia acasă când copilul Iulia s-a hotărât să-l ia cu ea în tabără, și o ojă primită cadou de la Seventeen, unul din sponsorii evenimentului. Ne vedem anul viitor, fetelor! Până atunci spor la biciclit!

IOS vs Android

Sunt singurul om din lume care nu sesizează diferente majore între chestiile astea două?

Am trecut, după foarte mulți ani, de la Samsung la iPhone și implicit de la Android la IOS. După tot ce citisem pe net, mă așteptam să vină apocalipsa, să stau o săptămână până mă prind de chichițele sistemului, să dau un salariu ca să-mi iau câteva aplicații, să mă chinui ca un soarece în capcană până reușesc să-mi pun un nou ton de apel, etc. Chiciți ce? Nimic din toate astea nu s-a întâmplat. Bine, în afară de schimbarea sunetului vieții de care s-a ocupat altcineva și a durat vreo oră. În rest tot eu trebuie să apăs pe butoane (în fine, pe ecran), eu adaug contacte noi,  tot trebuie să deschid gura să vorbesc la telefon… Glumesc!

Ideea e că mi-e fix la fel de ușor să-mi fac treaba cu iPhone-ul, partea cea mai bună e că telefonul e o idee mai mic, și-mi încape mai bine prin buzunare fata de Note. Și da, îl scap pe jos la fel de des ca pe toate celelalte smartphone-uri pe care le-am avut, coafura rezista. Bine, am o husă de aluminiu, care ajută și care deja are câteva zgârieturi care-mi strică fața când mă uit în oglindă.

un alt fel de selfie

Vacantele (scurte și rare) de anul acesta

N-am scris de mult, mi-e dor de tot și toate, mă mănâncă degetele să înșir cuvinte, mi se compartimentează ideile în cămăruțele  creierului și tare mi-e ca acolo vor rămâne pe vecie, dacă nu iau taurul de coarne.

Dar până la idei, avem fapte. E drept că sunt din cele de zi cu zi, dar nu-i viața noastră o înșiruire de fapte? Asta până la concediu. :)

Mai sunt câteva zile ( vreo 9) și plecăm la Balcic. Va fi un weekend scurt și romantic (sperăm) petrecut la malul mării. M-a inspirat postarea asta de pe lumeamare, dap, Roxana, ai convins oameni să meargă să vada Balcicul. Va fi prima plecare la odihnă pe care o facem fără fete, după mulți, mulți ani. Bineînțeles că sunt mari acum, bineînțeles că nu mai vor să meargă nicăieri cu noi. Fac aici o paranteză și vă povestesc o chestie. Ieri am fost cu fetele să-și facă abonamente la fitness, și după primul antrenament, în drum spre casă, le spuneam că și Sorin vrea să se mobilizeze și să meargă vara asta regulat la sală, și le-am sugerat că ar fi super să meargă împreună. Sonia îmi dă replica nazal: dacă vine tati, eu mă las de sală.

Și dacă tot am adus vorba de fete, să vă spun că ele pleacă luni în practică o săptămână, adică un fel de tabără cu clasa, pe undeva prin centrul țării, să învete să cartografieze zone în cadrul epocii de geografie. Așa școală mi-ar fi plăcut și mie, dar măcar sunt bucuroasă că o fac ele.

Revenind, după Balcic mai muncim o lună și apoi mergem în Thassos, de data asta mai multe zile. Am mai fost acolo anul trecut de 1 Mai, după ce Bogdana ne-a povestit că putem face drumul cu mașina în cca 7 ore. Bineînțeles că ne-a plăcut mult și-am vrut să vedem minunata insulă și vara în toată splendoarea ei.

Ce mi se pare mie interesant e că și la Balcic și în Thassos am ajuns să fac rezervări în urma unor articole citite pe bloguri. Citeam ieri la hoinaru articolul ăsta despre influența unor bloggerițe de fashion (not) și mi-am dat seama că nu urmăresc niciun blog de modă din Romania. Nu că n-aș vrea, nu c-aș avea nevoie (bine, mă, am nevoie), dar așa a fost să fie. Am aflat că n-am pierdut nimic și-mi plac în continuare blogurile generaliste de la noi. Keep working, boys and girls!

Și prin toamnă, mai mergem undeva, dar încă nu-i nimic bătut în cuie, deci nu spunem. So, voi unde mergeți anul ăsta?

Smartphone (cel mai original titlu pe care l-am gasit)

Acum vreo lună mi-a dispărut  Note 4-ul din buzunar, fix cum dispar banii din bugetul României. De atunci folosesc cu mare succes un Samsung Grand vechi, de care copilul Sonia s-a debarasat de vreo câteva luni în favoarea unui telefon nou al cărui nume începe cu A și mi-e greu să-l pronunț, apăi să-l scriu.

Pe cale de consecință am decis că-mi trebuie totuși un alt telefon. Nu mă întrebați de ce, că n-am o explicație, dacă nu luăm în calcul faptul că la Grand-ul ăsta wireless-ul pornește și se oprește când vrea el, bluetooth -ul la fel, bateria ține aproape o zi și nu vreau să-mi mai amintesc ce fel de poze face.

So, vreau telefon nou și mi-a intrat în cap că după Note 4 trebuie să trec la ceva mai mic, care să-mi încapă prin buzunare, dar să fie cel puțin la fel de performant, așa că m-am oprit la iPhone 6.

Nu numai că n-am avut niciodată iPhone, dar am fost multă vreme împotriva lor pentru că nu mi-a plăcut niciodată…forma aia pătrățoasă. Ce credeați? Că vă iau acum cu detalii tehnice, cu sisteme de operare, cu memorii si procesoare? Nop. Pe mine mă interesează să fie frumos, să facă poze bune, să zbârnâie pe net și să mă țină bateria toată ziua. A, și să aibă un nume ușor de pronunțat. 😀

Deocamdată nu l-am luat pentru că la început am găsit unul la emag la 2499 lei. După două zile, era 2699. Azi era 2800 lei. Adică s-ar putea ca de Paște să fie iar 2499 și eu să mi-l iau de la Skyfon cu 2350 lei.

In fine, sparg sau nu sparg pusculița pentru el?

iphone 6

La cat incepe batranetea?

La 14 ani credeam că dacă ai 28 de ani ești trecut. Nu chiar bătrân, dar trecut. La 18 ani credeam că dacă ai 40 de ani ți-ai trăit traiul, ți-ai mâncat mălaiul. Un pic mai târziu, eram sigură că bătrânețea vine la 50 de ani. La 30 de ani i-am zis unei doamne de 60 că e babă. Nu i-am spus asta ei în față, dar am povestit cuiva despre ea și mi-a scăpat un ”era o babă acolo”. Acum cred că babele au 80 de ani și cam tot atunci începe bătrânețea.

Mi-am amintit de asta ieri când am văzut filmulețul ăsta pe facebook:

Așa-i că nimeni nu-i bătrân?

Educație de economisire

Nu sunt un om econom. Cât am, atât cheltuiesc, ba uneori cheltuiesc mai mult decât am, dar asta se va schimba. Bine, după ce-mi iau telefon nou, pentru că pe ăla vechi mi l-au ridicat niște băieți, v-am spus. Să revenim.

Una din rezoluțiile pentru anul ăsta, a fost să am în orice moment o rezervă de bani la care să apelez la nevoie, dar bine ar fi să nu am nevoie.

Ușor de spus, greu de făcut, dar nu imposibil. Mi-am cumpărat inițial 2 pusculițe. Zic, țin una în birou și una în casă. Pun în una bani zilnic, iar în cealaltă săptămânal. O sumă mică. În paralel mi-am făcut și-un cont de economii în care depun tot săptămânal bani. Acolo un pic mai mulți decât în pușculițele de tablă.  O să spuneți de unde am eu bani săptămânal, ei bine, am. Sau n-am. Până acum am avut.

User comments

User comments

Când am reînceput lucrul în ianuarie, m-am gândit că ar fi minunat ca și fetele din atelier să aibă câte-o pușculiță, așa că le-am luat și lor câte una. Le-am promis că la fiecare salariu eu le bag în pușculiță niște bani, cu condiția ca și ele să bage din când în când câte ceva acolo. Au fost cu toate de acord și, cu excepția uneia, care n-a pus de la ea niciun sfanț până acum, fetele bagă regulat bani în cutiuțele cu numele lor. Pușculițele stau la mine, și ele le vor primi în coșul de Crăciun. Atunci le vor sparge și vor vedea cât au adunat peste an. Sper să aibă cât mai mult, că e minunat momentul ăla în care scoți bani din cutie și tot scoți și tot mai sunt… Una din ele și-a deschis chiar cont de economii și depune bani acolo la fiecare salariu. Sunt foarte mândră că am reușit să le conving să înceapă să economisească. Mă simt ca atunci când am învățat-o pe Dana să meargă pe bicicletă. Eu eram, în același timp, și profesor și elev.

Nu vă imaginați că băgăm în pușculițe bani mulți. Nu. Viața e destul de scumpă și sumele economisite sunt mici, nu ne așteptăm să ne îmbogățim din banii ștrânși acolo, dar ne putem lua la un moment dat o mașină nouă de spălat, sau putem face o excursie ce nu era planificată, într-un loc frumos cu familia, sau putem trimite copiii într-o tabără, genul ăsta de chestii ne dorim să le putem face.

concert rihannaApropo de copii. Au și fetele câte un borcan în care strâng bani pentru concertul Rihannei. Ele vor să-și cumpere bilete la Diamond Circle, eu sper să strângă măcar pentru cel mai ieftin bilet. Vom vedea!

Ce am vrut eu să spun cu postul ăsta? Că vreau să ne dezvoltăm abilitățile de a economisi. Acum că am încercat toate variantele posibile de credite (împrumut la Provident și credit ipotecar n-am avut, dar în rest nu cred că ne-a scăpat ceva), e cazul să învățăm cum stă treaba și cu economisirea. Încet, încet, dar sigur.

E aproape sfarsit de martie

Nici nu știu cum a trecut luna asta. Bine, a ajutat și vremea ca zilele să treacă toate la fel și să ne trezim la sfarșit de martie ca dăm ceasurile înapoi (ok, ăia care le-am plătit le putem purta în continuare) și încă să nu simțim pe deplin primăvara.

Pentru că n-am fost harnică la scris nici luna asta, (fie vorba între noi, nu mi s-a întamplat în veci să scriu doar 2 articole într-o lună) m-am gândit să mă scot ca și luna trecută si să fac un articol cu tot ce-am făcut în martie, care să rămână așa, pentru eternitate:

  • Încep cu una rea de tot, în seara de 11 martie mi s-a furat telefonul la Auchan. Nu pot să spun că nu i-am invitat cumva pe hoți să-l ia ținându-l lejer în buzunarul de la geacă. Cu toate astea, am fost șocată când am văzut că nu-l mai am. Dap, am făcut plângere la poliție, mi-a spus politistul: Da, doamnă, e dreptul dumneavoastră să depuneți plângere, numai să n-aveți nicio așteptare. Adevărul e că n-am.
  • În 22 martie pisica Maia a făcut trei pisoiași frumoși și foarte drăgălași. Am hotărât să-l oprim noi pe cel alb și să-i oferim, cui dorește, pe ceilalți doi. Nu știm încă dacă sunt pisicuțe sau motănei că-s prea mici.  Fetele se distrează și vor să le pună puilor nume urâte, gen ”Valoare” și ”Șucarime”, dar n-am să le las. E dreptul viitorilor stăpâni să le pună numele, așa că deocamdata îi cheamă Maia 1, Maia 2 și Maia 3. Sunt foarte cuminței și nu trece nimeni pe lângă cutia lor fără să-i privescă și să-i admire.

    User comments

  • Am primit cadou de 8 martie de la Sorin un lănțișor de argint cu un medalion cu numele meu. Bine, Sorin a aflat că-i cadou de la el abia când a sosit lanțul prin poștă, dar cine stă acum să se uite la amănunte de genul ăsta. Important e că-i place și lui.lantic nina
  • Activia a lansat iaurtul cu nuci și ovăz, o nebunie de care tot Sorin nu se mai satură și cumpără atât de multe, încât uneori îmi rămâne și mie unul. Poate nu v-am mai spus, dar Sorin al meu e genul de om care mănâncă la o masă cca. 8 iaurturi. Ca desert, evident. După felul 1 și 2. Acum i-a căzut cu tronc iaurtul ăsta. Sper să-l țină pentru că și mie îmi place și la noi în casă el e ăla care cumpără iaurt. Odată cu asta, Activia a pornit și campania ,,Alimentatia sanatoasa hrănește fericirea”, adică obiceiurile alimentare sănătoase formate încă din tinerețe, ne vor fi sprijin și companioni și la bătrânețe. activia 1
  • Am spart pusculița pentru a nu mai încapeau bani în ea și am făcut alta nouă în care mi-am propus să pun bancnote mai mari. Sau măcar mai bine rulate. 😀 De ce să mint, eram tare curioasă cât am strâns, și a fost un sentiment foarte mișto să scot banii de acolo și să mi se pară că nu se mai termină. Au fost mai mulți decât m-am așteptat și mândria cea mai mare este că n-am luat nimic din ei, ba chiar am pus în plus și i-am transferat în cea nouă. Am scris un post cu povestea pușculițelor, va apărea zilele astea pe blog, sper să vă inspire. Și da, poza e făcută cu porcăria de telefon cu care mă pedepsesc acum pentru neatenția de a-mi fi lăsat furat Note 4-ul. :(User comments

Gata, ăsta a fost martie, știu că mai e o săptămână, dar cine știe, poate mai găsim timp să mai povestim chestii.

Zece lucruri pe care sa le faci primavara

Fiecare început e motiv de bucurie. A venit primăvara, ne bucurăm de primele raze călduțe de soare, vedem primii pomi înfloriți, ne dăm seamama că natura face chestii și e cazul să facem și noi câte ceva. Minim 10, cum ar spune un cântec. Să vedem:

sifonierul1. Începe cu ordinea din șifonier. Sau dacă ești o persoană foarte ordonată atunci îi poți spune reoganizare. Scoate hainele de iarnă din dulap și adu-ți aminte ce bluze drăguțe ți-ai cumpărat la sfârșitul verii și n-ai apucat să le porți. Te vei simți mult mai bine cu zece ținute noi, potrivite cu vremea de afară, la îndemână. Și dacă ești dezamăgită și ai impresia că nu prea ai cu ce te îmbrăca, atunci fii atentă la punctul doi.

2. Mergi la cumpărături și ia-ți trei lucruri noi. Nu-i neapărat nevoie să fie haine. Poate fi o pereche de cercei, un portofel și-o pereche de balerini. Este că te-ai simți mult mai pregătită pentru sezonul cald cu un portofel nou? Plin, gol, nu contează, vedem noi mai târziu cum îl umplem.

3. Începe o carte nouă. Vă dau eu o idee: Tatăl celuilalt copil, dar nu-i musai să mă ascultați pe mine, sigur aveți voi o carte pe care vreți de mult s-o citiți. Acum e momentul s-o faceți!

4. Dacă stați la bloc faceți curățenie pe balcon și amenajați-vă acolo un loc drăguț pentru băut cafeaua. O idee:

amenajare-balcon-mic-apartament-bloc

 

pusculita25. Fă-ți o pușculiță. Vacanța se apropie și e bine să ai atunci un extrabuget pe lângă ce ți-ai propus pentru concediu. Fă-ți un obicei din a pune în fiecare seară măruntul din portofel în pusculiță, mă refer la măruntul de pana-n 10 lei, fie ca e vorba de 50 bani sau de 9 lei. la o medie de 5 lei/zi, in 90 de zile (cam cate mai sunt pana la concedii) vei avea în plus în vacanță 100 euro. Nu-ar fi rău, nu-i așa?

 

feminine_bike6. Scoateți bicicletele la plimbare.

Sâmbătă a trebuit să merg până la Mega, cca 1 km fata de casa mea, și am plecat pe jos. A fost minunat la dus, dar n-a mai fost așa drăguț la întors, când căram două sacoșe pe care le-aș fi putut duce fluierând pe bicicletă. Îmi venea să plâng de necaz că n-am fost inspirată să plec cu bicicleta. Tot cu bicicleta putem merge la întâlnirile cu prietenii, la serviciu sau la picnicul ăla de mai jos. So, neapărat scoateți bicicletele. E vremea lor.

 

7. Rezervă-ți o dimineață de weekend pentru un picnic cu familia în parc. Asta n-am făcut nici eu. Ori sunt prea comodă, ori am parcul prea departe. Dar stiți cum e, vine și vremea aia. Și da, îmi doresc mult un cufăr din ăla de picnic, l-am găsit aici, dar încă nu l-am luat:

picnic

8. Plantează un copăcel. Sau multe flori. Reamenajează grădina.

plantare-flori

9. Oferă lucrurile de care nu mai ai nevoie. De câte ori fac ordine prin dulapuri fie ele de haine sau de bucătarie, găsesc chestii pe care ori le-am cumpărat degeaba, ori nu le mai folosesc. Le pun frumos în saci și le scot la poartă. În mai puțin de 15 minute dispar, semn că există oameni care au nevoie de ele.

10. Bucură-te de primăvară! Ieși seara la terasă sau la film. Respiră aerul curat de primăvară. Bucură-te de reînnoirea ta și a naturii.

film in aer liber

Poveste de primavară

A fost odată ca niciodată… mi-e dor de o poveste frumoasă.

Ploaia de alaltăieri mi-a stricat un pic zenul începutului de primăvară, dar ieri a fost soare, azi e soare, tușesc mult mai puțin și dacă luăm în calcul că e weekend, nu prea am de ce mă plânge.

E prima dată când baba mea e nasolă, a fost pe 4 ( sunt născută pe 31, 3+1=4). E ciudat cum oameni în toată firea (îmi place să cred că fac parte dintre ei) se prostesc crezând în babe și tot felul de obiceiuri cel puțin îndoielnice. Auzi la noi, babe.

Altfel, la noi toate bune. Cred că Maia e gravidă și ne dăm toți cu părerea despre ce vom face cu pisoii, eu sper să aibă numai unul și să-l păstrăm noi.

Abia aștept să se facă suficient de cald cât să putem sta în curte la masă. Am așa o nevoie de aer, de-o ieșire, și pentru că am fost răcită vreo 3 săptămâni nu am mai mers nici la sală, nu mă întrebați de kg, și n-am ajuns nici la Therme. Dar nu-i timpul trecut. Deocamdată am fost joi la concert la Marius Matache, ne-am mai spălat urechile dacă pot spune așa. Mulțumim, Marius pentru o seară frumoasă! Așteptăm cu interes noul album!

Bine, înainte de spectacol am intrat pe Lipscani într-un magazin în care am probat o pereche de cercei frumoși. Frumoși în raft, că mie nu-mi veneau bine, doar că așa a trebuit, să-i probez, să mă minunez, să văd imediat niște mărgele de lemn colorate, să mă duc glonț spre ele și să-mi uit definitiv acolo cercelul meu. În fine, abia am motiv să-mi iau cercei noi. :)

Bine ai venit, primavară!

camp-cu-flori-de-primavara-in-fata-casei

 

A trecut si februarie

Pentru ca-s leneșă și scriu rar aici ( știți, eu scriu oricum zilnic un jurnal cu pixul pe hârtie, deci povești ar fi), am hotărât ca la sfârșitul fiecărei luni să fac o selecție a pozelor din telefon și să public aici măcar 6, care să-mi aducă aminte de luna respectivă peste timp, unde mai pui că un mozaic în imagini nu strică nimănui. Ia să vedem ce am găsit pentru februarie: